Exit-ul Bank of Cyprus de la Banca Transilvania era un deznodământ așteptat, mai ales după ce anul trecut băncile din Cipru s-au confruntat cu mari probleme. De asemenea, achizițiile SIF-urilor sunt în linie cu strategia conducerii Băncii Transilvania de a rămâne o bancă majoritar românească și care să finanțeze economia locală.Bank of Cyprus și-a anunțat vineri seară ieșirea din acționariatul Băncii Transilvania (simbol bursier TLV), unde deținea al doilea cel mai mare pachet de acțiuni, de aproape 10% din capital. Ciprioții au vândut 220 de milioane de acțiuni prin trei tranzacții speciale în valoare de 368,17 mil. lei (82,5 mil. euro). Prețul de vânzare al acțiunilor a fost de 1,67 lei, cu 7,7% sub prețul oficial de închidere din ședința de joi, de 1,81 lei/acțiune.
Tranzacțiile de vineri evaluează Banca Transilvania la 825 mil. euro, în timp ce capitalizarea oficială de pe bursă este de 888 mil. euro.
Chiar dacă au vândut cu discount, ciprioții au ieșit cu profit de la Banca Transilvania. Ei au intrat, oficial, în acționariatul băncii în decembrie 2009, prin achiziția unui pachet de 9,7% din acțiuni. La acea vreme, participația anunțată de Bank of Cyprus valora pe bursă circa 58 mil. euro, dar ciprioții nu au anunțat oficial cât au dat pe pachetul de acțiuni. Chiar și așa, ei au ieșit în profit, după patru ani și jumătate, care nu au fost deloc ușori pentru acțiunile băncilor europene. De exemplu, în aceeași perioadă acțiunile BRD au scăzut cu 36%, iar acțiunile Erste Bank, acționarul majoritar al BCR, au înregistrat creștere zero, în condițiile în care sistemul financiar-bancar din Europa a fost lovit de valurile crizei datoriilor suverane, începând cu criza din Grecia, din 2010, până la criza din Cipru, din 2013, când statul cipriot împreună cu autoritățile internaționale au apelat la naționalizarea parțială a depozitelor de peste 100.000 de euro pentru a salva de la faliment principalele bănci printre care și Bank of Cyprus.
Banca Transilvania – Bank of Cyprus, o relație controversată
Intrarea Bank of Cyprus în acționariatul Băncii Transilvania a fost una dintre cele mai controversate tranzacții de pe piața locală și a condus la un mare scandal în care Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, și Claudiu Silaghi, unul dintre membrii consiliului de administrație, au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) pentru acuzații de manipulare a pieței de capital, tranzacționare pe bază de informații privilegiate și spălare de bani.
Mai exact, cei doi au fost acuzați că ar fi tranzacționat acțiuni știind de intenția Bank of Cyprus de a achiziționa o participație semnificativă. De altfel, Silaghi și Ciorcilă au fost principalii vânzători de acțiuni către Bank of Cyprus. Tribunalul București și apoi
Curtea de Apel București i-au achitat pe Ciorcilă și pe Silaghi (care între timp a murit), dar procesul nu s-a terminat fiind în prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Între timp, procurorii au primit documente noi, după ce banca centrală a Ciprului a derulat anul trecut o investigație la Bank of Cyprus. Raportul realizat de firma internațională de consultanță Alvarez&Marsal;, în aprilie 2013, privind activitatea Bank of Cyprus, a scos la lumină o serie de informații necunoscute până la acea dată despre legăturile dintre Bank of Cyprus și conducerea Băncii Transilvania. Conform acelui raport, Bank of Cyprus intenționa să preia 20% din Banca Transilvania, iar pentru a realiza achiziția în condiții avantajoase ar fi încheiat o serie de înțelegeri cu Horia Ciorcilă și Claudiu Silaghi pentru a cumpăra acțiunile deținute de aceștia evitând achizițiile direct de pe bursă, care ar fi urcat prețul. O componentă a înțelegerii ar fi fost ca Bank of Cyprus să preia 5% din Banca Transilvania de la Horia Ciorcilă în contul unor credite neperformante luate de firme deținute de Ciorcilă și garantate cu acțiuni TLV. Ulterior, Bank of Cyprus ar fi urmat să-și majoreze participația la 20% în urma unei majorări de capital.
În final, intențiile celor de la Bank of Cyprus au fost retezate de BNR, care nu le-a adat avizul să depășească pragul de 10% din acțiunile Băncii Transilvania.
Banca Transilvania se apropie acum de SIF-uri
SIF-urile au fost principalii cumpărători în tranzacțiile de vineri cu Banca Transilvania, societățile de investiții financiare consolidându-și astfel participațiile în cadrul băncii, dar și influența asupra acesteia.
SIF Moldova (SIF2) a anunțat că a cumpărat un pachet de 77,225 milioane de acțiuni, adică 3,5% din capitalul băncii, pentru 130 mil. lei (29 mil. euro), devenind astfel al doilea cel mai mare acționar, cu 8,53% din capital. Cel mai mare acționar este BERD, cu 14,6% din acțiuni.
„Banca Transilvania este un emitent pe care îl cunoaștem bine, având în vedere că primele investiții în acțiunile băncii le-am făcut încă din 2005. Este un emitent cu rezultate financiare mai mult decât bune, cu o cotă de piață bine consolidată, cu servicii pe segmente de piață pe care noi le considerăm atractive, precum IMM-urile și agrobusiness, și cu perspective de a crește în următorii ani“, a declarat pentru ZF Costel Ceocea, președintele SIF Moldova, societate care avea în administrare, la finalul lunii martie, active nete de 1,225 mld. lei (275 mil. euro). SIF Moldova avea 180 mil. lei în conturi după ce și-a vândut în martie cea mai mare parte a acțiunilor deținute la Erste Group, acționarul majoritar al BCR.
„Decizia de a cumpăra acțiuni TLV a apărut în condițiile în care am obținut lichidități din urma vânzării de acțiuni Erste Bank la un preț pe care noi îl considerăm foarte bun, dar și al oportunității din piață, având în vedere că am cumpărat acțiunile TLV la un preț de 1,67 lei/titlu, cu un discount atractiv față de prețul din piață“, a mai spus Ceocea. El este și membru în consiliul de administrație al Băncii Transilvania.
În același timp, Banca Transilvania are de anul trecut doi reprezentanți în consiliul de administrație al SIF Moldova, pe Horia Ciorcilă și Radu Hanga, în condițiile în care în urmă cu un an banca deținea circa 10% din acțiunile SIF2. Ulterior, Banca Transilvania a fost forțată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să-și reducă participația la SIF2 sub pragul legal de 5%, astfel că nu este clar cât mai deține în prezent.
Printre cumpărătorii de vineri se mai numără încă o SIF, dar nu există deocamdată o raportare oficială. Cel mai probabil ar putea fi vorba de SIF Muntenia sau SIF Banat-Crișana.
Horia Ciorcilă: Strategia noastră rămâne aceeași
Președintele Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, susține că schimbările din acționariat nu schimbă cu nimic strategia băncii. „Vom continua să facem ce am făcut și până acum, să finanțăm economia românească.“
Banca Transilvania a fost înființată în 1994 de un grup de oameni de afaceri din Cluj și este una dintre puținele bănci private românești care au reușit să se dezvolte prin forțe proprii, folosind și mecanismele de finanțare oferite de piața locală de capital (majorări de capital, emisiuni de obligațiuni).
În ultimii ani, banca a profitat de restrângerea activității băncilor străine pentru a-și consolida poziția pe piață și a ajuns a treia bancă după valoarea activelor, având o cotă de piață de aproape 9%, la finalul lui 2013, cu 3,5% mai mult decât la finalul lui 2008, fiind depășită doar de BCR și BRD, foste bănci de stat controlate în prezent de grupuri străine. De asemenea, Banca Transilvania a fost în ultimii ani și una dintre cele mai profitabile bănci locale. Anul trecut, banca a raportat un profit net de 375 mil. lei (85 mil. euro), al doilea din sistem, după cel al Raiffeisen Bank.
0 comments :
Trimiteți un comentariu