După un nou an de scădere a consumului de energie, cu 5%, ritm dublu față de cel din 2012, anul trecut se apropie de nivelul din 2009, cel mai dur an de criză prin care a trecut România după căderea Lehman Brothers, care a adus o reducere a cererii interne de aproape 9%. Consumatorii necasnici reglementați, adică acei mici consumatori care încă mai beneficiază de tariful reglementat, au cerut anul trecut cu 17% mai puțină energie, în timp ce la nivelul marilor consumatori consumul s-a stabilizat, arată raportul anual pe 2013 publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).Anul trecut, România a consumat circa 49,7 TWh de energie, cu 5% mai puțin decât în 2012 și cu 9% mai puțin decât în 2008, cel mai bun an pentru economia locală. Producția de energie însă a avut o variație relativ mică față de 2012, fiind susținută de o dublare a exporturilor de energie.
Strict pe categorii de consumatori, cei mai afectați au fost consumatorii necasnici alimentați în regim reglementat, categorie în care intră și micile afaceri, de exemplu, unde cererea de energie s-a redus cu aproape 17%. Cererea din partea populației s-a redus și ea cu 2,6%, anul 2013 fiind caracterizat printr-o iarnă destul de blândă și o vară răcoroasă, lucru care și-a pus amprenta și asupra consumului.
Pe segmentul de mari consumatori, care au forța de a-și negocia singuri contractele de energie, anul trecut a adus o stabilizare a cererii, recuperarea având loc mai ales în ultimele trei luni ale anului. În primele nouă luni ale anului, de exemplu, cererea din partea segementului concurențial era cu 3% mai mică față de cea din 2012. Mai mult, cererea de energie venită din partea marilor consumatori în 2013 a fost mai mare cu aproape 34% față de cea din 2008.
Și în cazul populației cererea de energie de anul trecut a fost mai mare decât cea din 2008, singura categorie care nu și-a revenit la nivelul de dinainte de criză fiind cea reprezentată de consumatorii necasnici reglementați. De altfel, reducerea de ansamblu a consumului de energie din 2013 față de 2012 poate fi pusă în mare parte pe seama unui apetit tot mai scăzut din partea segmentului necasnic reglementat.
Economia are nevoie de mai puțină energie
Ani de-a rândul evoluția consumului de energie a fost strâns legată de evoluția economiei în general, dar din 2012 este vizibilă o ruptură între cei doi indicatori.
De exemplu, anul trecut exporturile au ajuns la un maxim istoric, de 50 de miliarde de euro, în timp ce PIB-ul a crescut cu 3,5%, luându-i pe nepregătite chiar și pe cei mai optimiști dintre analiști. Potrivit datelor publicate de INS, industria a avut cea mai importantă contribuție la creșterea economică din 2013, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea a fost agricultura. Industria și-a majorat contribuția la formarea PIB în ultimii cinci ani prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008. Dacă în 2003 industria avea o pondere în PIB de 25%, în 2008 a coborât la 23%, pentru ca în 2012 să ajungă la 28,4% din PIB. Anul trecut ponderea industriei în PIB a urcat la 30%, volumul de activitate din acest domeniu crescând cu 8,1%. Astfel, industria a avut o contribuție de 2,3 puncte procentuale la ascensiunea economiei în 2013. Pe de altă parte, agricultura a adus 1,1% din creșterea economică din 2013, în condițiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%. Exporturile au ajuns anul trecut la un maxim istoric, de aproape 50 de miliarde de euro, iar analiștii apreciază că ele vor rămâne unul dintre principalele motoare de creștere pentru România, având în vedere redresarea economiilor din zona euro.
Industriile care au generat această creștere a PIB-ului sunt sectorul auto, al componentelor auto, industria textilă și alimentară. De exemplu, producția record de mașini asamblate la Mioveni și Craiova a propulsat anul trecut România pe locul opt în topul celor mai mari țări producătoare din Europa, depășind în premieră Italia și Belgia. În timp ce consumul de energie la nivelul acestor industrii dă semne de stabilizare, consumatorii necasnici au o cerere din ce în ce mai mică.
Prețuri în scădere
Prețurile la energie au fost și ele în scădere în 2013 față de 2012, apropiindu-se de minimele înregistrate în 2009. Este vorba despre prețul energiei tranzacționate pe bursa OPCOM, nu de prețul final care include taxele pe energia verde, cogenerare, TVA și altele.
Astfel, anul trecut prețul spot mediu al energiei a fost de 35,3 euro pe megawatt-oră, potrivit calculelor ZF, în scădere cu 28% față de 2012 și apropiat de nivelul din 2009. În 2008 de exemplu, energia pe piață spot costa 51 de euro pe megawatt-oră, după cum arată rapoartele anuale ale OPCOM.
Nici pe piața contractelor bilaterale lucrurile nu au stat mai bine, prețul mediu fiind de circa 42 de euro, cu 18% mai mic decât cel din 2012. Scăderea cererii de energie și intrarea pe fir a unor cantități mai mari de energie verde au contribuit la stabilirea acestor prețuri. Scăderea prețurilor la energie a generat probleme severe pentru producători și i-a determinat pe unii cumpărători, care în mod clasic cumpărau energie pe termen lung, să iasă din contracte bilaterale pentru un preț mai bun al energiei spot.
Pe ansamblu însă, în cei cinci ani de criză, prețul energiei pentru industrie, cu tot cu taxe, s-a majorat cu circa 38%, după cum arată datele publicate de la Eurostat. Dacă în primul semestru din 2009 un kilowatt-oră cu toate taxele incluse costa în medie 0,097 euro, în primul semestru din 2013 prețul mediu a ajuns la 0,1337 euro. Principalul factor care a dus la această evoluție au fost taxele incluse în facturi prin care s-a dezvoltat energia verde. Creșterea ponderii energiei verzi este vizibilă în rapoartele ANRE. De exemplu, anul trecut eolienele au ajuns la o cotă de piață de 7,1% de la 3,5% cât aveau în 2012. În 2009 energia eoliană nici măcar nu exista în rapoartele ANRE.
0 comments :
Trimiteți un comentariu