O creștere a veniturilor anuale situată în intervalul 10 - 25% este cea mai profitabilă pentru o companie, iar acest lucru este valabil pentru toate industriile, arată un studiu realizat la nivel global de firma de consultanță A.T. Kearney din 1997 încoace, pentru a identifica procentul optim de creștere a veniturilor organizațiilor. În România însă, managerii au bugete construite în zona menținerii afacerilor la același nivel ca în anul precedent, iar când vânzările scad, politicul este de vină, a explicat Michael Weiss, șeful A.T. Kearney.
„Majoritatea directorilor din companiile din România spun că se așteaptă la o creștere a veniturilor cuprinsă între 0 și 5%. Este, pe de-o parte, o veste bună pentru că trendul este pozitiv, însă o creștere de 5% nu este suficientă. Managerii români trebuie să găsească o modalitate să iasă din zona de «stagnare», să își regândească strategia de business pentru a aduce din nou afacerile pe creștere“, a spus Michael Weiss, Managing Partner în cadrul A.T. Kearney, una dintre cele mai mari companii de consultanță în management de pe plan local.
El a adăugat că, de multe ori, consultanții în management sunt întrebați de ce o creștere a veniturilor mai mare de atât nu e recomandată, însă explicația este simplă: cu cât creșterea este mai accelerată, cu atât gradul de complexitate al businessului este mai mare, iar acesta devine din ce în ce mai greu de gestionat.
„Criza este pe sfârșite, dar afacerile stau pe loc sau cresc nesemnificativ, și asta nu din cauza politicilor guvernamentale sau a vremurilor, ci din cauza acestei plafonări considerată prudentă de către manageri. O strategie nouă, inovativă, care să îi diferențieze de competiție, ambiția și curajul sunt principalele căi de creștere a veniturilor, și nu tactica pașilor mărunți. O creștere a veniturilor de 5% nu va atrage o creștere a cotei de piață“, a mai spus Weiss.
Șeful A.T. Kearney spune că cel mai greu pentru luarea unei decizii de business este exact atunci când afacerile stagnează, pentru că atunci când business-ul scade, managerii dau vina pe perioada de criză, iar atunci când crește, se găsesc modalități de recompensare a celor care au făcut ca afacerea să meargă bine. Însă atunci când businessul stagnează, nu se întâmplă nimic, iar riscurile sunt mult mai mari tocmai din cauza acestei plafonări.
În România, managerii tind să se raporteze prea mult la instabilitatea politică și la deciziile luate de Guvern atunci când se caută „vinovatul“ pentru această stagnare a afacerilor, însă această abordare este greșită, pentru că politicul nu trebuie să joace un rol principal în mediul de business. Iar acest lucru este valabil și pentru creșterea economiei, per ansamblu, mai spune șeful A.T. Kearney.
De altfel, bugetul de stat este construit pe o creștere economică de 2,2% în 2014, în zona de „stagnare“, iar această țintă a fost agreată și de Fondul Monetar Internațional. Totuși, analiștii financiari sunt mai optimiști, pe fondul evoluției bune a economiei în primul trimestru, astfel că noile estimări de creștere economică sunt de 3,5% pentru anul acesta. Insuficient, crede Weiss.
„În mod categoric, România are potențial de creștere economică de 5 - 10% pe an, pentru că are la dispoziție fonduri europene, o populație bine pregătită profesional și oferă oportunități importante pentru investiții. Însă trebuie să își crească profitabilitatea concentrându-se mai mult pe inovație și cercetare, pe crearea de produse și servicii cu valoare adăugată mare. Pentru redresarea economiei, stabilitatea politică este importantă, dar în același timp, în România tindem să ne raportăm prea mult la politic și să dăm vina pe politicieni pentru că afacerile nu cresc“, a mai spus Weiss.
Managerii români trebuie să găsească o modalitate de a ieși din această zonă de stagnare, pentru că altfel România nu va ieși câștigătoare din această ecuație. Însă pentru acest lucru este nevoie de o strategie corectă și de ambiție pentru diferențiere față de competirori, conchide șeful firmei de consultanță.
A.T. Kearney este o companie aflată în top zece jucători de pe piața serviciilor de consultanță în management de pe plan local, cu o cifră de afaceri de 6 milioane de euro în 2012 și cu un profit net de circa 480.000 de euro, potrivit datelor raportate de companie la Minsiterul de Finanțe. Printre cei mai mari jucători de pe piața locală de profil, estimată în jurul valorii de 380 de milioane de euro, se mai află companii precum McKinsey, Roland Berger, Horvath& Partners, Ensight, Contrast, PwC Management Consultants sau Deloitte Consultanță.
Managerii români trebuie să iasă din zona de „platou“. O creștere de 5% a veniturilor nu e suficientă, iar prudența nu aduce cotă de piață
Știrea a fost publicată marți, 22 aprilie 2014, 03:43 în categoria Profesii
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom
)
0 comments :
Trimiteți un comentariu