Piața de fuziuni și achiziții dă primele semne de revigorare

Știrea a fost publicată vineri, 25 aprilie 2014, 02:12 în categoria

Piaţa de fuziuni şi achiziţii dă primele semne de revigorare Piața de fuziuni și achiziții a dat primele semne de revigorare anul trecut, când a trecut pragul de 1,3 miliarde de euro, în creștere ușoară comparativ cu nivelul din 2012, susținută de listările pe Bursă și de vânzările de portofolii realizate de bănci. Și ca număr de deal-uri, piața a crescut anul trecut, trecând de 100.

Finalul de an a adus o activitate intensă pe piața de M&A; (mergers & acquisitions), care a continuat și în primele luni din 2014, ceea ce arată un apetit mai mare al investitorilor pentru România. Nivelul de tranzacții realizate poate fi considerat un barometru al economiei deoarece reflectă gradul de atractivitate al unei țări printre investitori. Și la nivelul Europei, în 2013 s-au semnat mai multe tranzacții, însă valoarea cumulată a acestora s-a redus cu 12%.

„Sentimentul investitorilor s-a îmbunătățit cu privire la perspectivele de creștere și interesul pentru achiziții, însă zona în care ne găsim rămâne percepută ca problematică, iar evenimentele recente, în plan local și regional, nu au cum să influențeze pozitiv aceste percepții“, au spus reprezentanții Deloitte.

Situația tensionată din Ucraina din ultima perioadă „nu ajută investițiile“, după cum remarcă unii consultanți, astfel că în pofida dinamismului de la începutul anului, în continuare evoluția pieței ar trebui privită cu rezerve.

„Deocamdată nu sesizăm un „entuziasm“ al investitorilor pe termen lung. Mai degrabă aș menționa o stare de mai mică reticență. Pe de altă parte, nu pot să nu remarc că – la momentul acestor întrebări - ne aflăm într-un context geopolitic tensionat, iar acesta din păcate nu ajută investițiile“, spune Ioana Filipescu, managing director al Raiffeisen Investment.

Un an al tranzacțiilor mari pe Bursă

Listarea Romgaz este considerată de ZF cea mai mare tranzacție din România din 2013 și în primele luni din 2014, în condițiile în care statul român a obținut 391 mil. euro din vânzarea unei participații minoritare de 15% din companie. Tranzacția a evaluat Romgaz la 2,6 miliarde de euro, iar după listare capitalizarea a urcat la 3 miliarde de euro. Pe locurile doi și trei se află tranzacții cu portofolii de bănci.

În mai 2013, UniCredit Țiriac Bank și UniCredit Consumer Financing, divizia de credite de consum a băncii, au semnat cu RBS România contractul de achiziție a portofoliului de retail al britanicilor, respectiv active de 315 mil. euro și pasive de 230 mil. euro.

În martie, Raiffeisen a semnat o tranzacție cu Citi pentru preluarea portofoliului de retail al americanilor.

„În cazul tranzacțiilor cu portofolii performante de retail explicația ține în mod clar de dorința băncilor vânzătoare de a-și reduce expunerea pe segmentul respectiv din perspectiva unor decizii strategice ale băncilor în cauză. A existat și un caz particular, tranzacția dintre Bank of Cyprus și Marfin Bank, unde decizia de vânzare a venit în contextul legislației din Cipru privind măsurile de reorganizare a sectorului bancar cipriot, însă în esență se poate spune că și aici a fost vorba de o decizie strategică adoptată în circumstanțe speciale“, au adăugat reprezentanții Deloitte.

Tranzacțiile cu portofolii pot fi interpretate ca semnale negative deoarece semnifică o reducere a expunerii, însă faptul că s-au găsit cumpărători reprezintă un aspect pozitiv, pentru că există bănci puternice care au încredere în potențialul pieței de credit de retail.

Piața de fuziuni și achiziții a văzut anul trecut și tranzacții cu portofolii de neperformante, vânzarea fiind una dintre variantele pe care băncile le au la dispoziție în astfel de cazuri. Băncile pot fie să încerce să recupereze creanța direct – prin executare directă sau rescadențarea creanței –, fie să vândă portofoliile către entități specializate.

„În contextul economic dificil, de altfel generalizat la nivel european, în care s-a înregistrat o creștere a portofoliilor de active neperformante, e vorba de tranzacții firești, care au loc nu numai în România, ci și la nivel internațional, prin care băncile înțeleg să gestioneze o parte din portofoliul de active neperformate prin vânzarea acestora (…)“, au mai spus reprezentanții Deloitte.

Băncile, serviciile medicale și IT-ul, vedetele din acest an

Cristina Filip, partener al casei de avocatură PeliFilip, spune că sectoarele unde există potențial de creștere au cele mai multe șanse să livreze tranzacții în acest an. Printre acestea se numără servicii bancare și financiare, servicii medicale, IT și comunicațiile, dar și altele.

„În 2013 piața (de fuziuni și achiziții – n.red.) a continuat să aducă dovezi că este foarte mult condiționată extern, de elemente care nu țin de însușirile esențiale ale obiectului tranzacție). Percepția asupra țării și regiunii sau contextului financiar internațional influențează foarte mult apetitul pentru tranzacții și investiții, în special atunci când achizitorii sunt străini. Anul 2013 a adus provocări deosebite în acest sens și numai câteva ferestre de oportunitate, iar anul 2014 a debutat, de asemenea, cu provocări semnificative“, a spus Cristina Filip.

În opinia consultanților Deloitte, consolidarea va fi cuvântul de ordine în piața de fuziuni și achiziții anul acesta, în principal în sectorul bancar, dar și industria de sănătate va fi în atenția investitorilor.

Anul 2014 ar putea aduce o activitate mai intensă din partea fondurilor de investiții, două dintre acestea, Oresa Ventures și Enterprise Investors, anunțând deja că au în vedere să facă noi achiziții anul acesta. Activitatea fondurilor de investiții s-a redus treptat în ultimii ani, astfel că a ajuns la minimul de 27 mil. euro în 2012. Nici anul trecut nu sunt semnale că nivelul a crescut.

Puține afaceri eligibile

O analiză a topului celor mai mari tranzacții din 2013 și din primele luni ale acestui an arată că cele mai multe deal-uri sunt cele sub 10 mil. euro în condițiile în care doar cinci deal-uri au trecut pragul de 100 mil. euro. Consultanții notează că tranzacțiile de valoare mare au fost determinate de strategia de reorganizare a unor grupuri internaționale, iar această tendință va continua să se manifeste.

„Lipsa de investiții și de finanțare și ritmurile semnificativ scăzute de creștere economică în România în ultimii ani au limitat oportunitățile de creștere și consolidare în cazul multor afaceri sau active de potențial interes. Acestea sunt cazuri în care părțile interesate adoptă poziții de așteptare până la schimbări relevante favorabile“, este de părere Cristina Filip.

Cine, ce a negociat anul trecut

În  2013, echipa Raiffeisen Investment România a fost implicată în șapte tranzacții, dintre care patru au fost finalizate în cursul anului, însă majoritarea fuseseră începute în 2012. Firma a fost adviserul Advent în vânzarea Deutek către fondul de investiții Axxess Capital, dar a mai fost implicată și în preluarea a încă 20% din Farmexpert de către Alliance Boots.

„În ultima vreme cele mai multe tranzacții au depășit 12 luni până la finalizare. Cu toate acestea, pot exista și excepții“, spune Ioana Filipescu.

Reprezentanții Deloitte spun că de obicei durata unei tranzacții este de aproximativ șase luni, de la discuțiile inițiale până la implementare, trecând prin negocieri comerciale, due diligence, negocierea documentației juridice, obținerea aprobărilor inclusiv de la bănci și autorități, înregistrări etc.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana David

0 comments :

Trimiteți un comentariu