Astăzi se deschide primul front al alegerilor europarlamentare, în Marea Britanie și Olanda, unde partidele eurosceptice și extremiste, cele cărora criza le-a adus cel mai mult capital politic, fac furori mai ales ocupând poziții antiimigraționiste. În Marea Britanie, liderul Partidului Independenței Nigel Farage a sugerat că britanicii nu s-ar simți în siguranță dacă ar locui pe aceeași stradă cu români. El anticipează victoria formațiunii sale, iar sondajele îi dau dreptate. În Olanda, liderul Partidului Libertății Geert Wilders a pregătit terenul alegerilor tăind o stea din steagul UE ca simbol al unei Olande care-și recuperează independența. El a cerut țării sale să-și închidă granițele.„Vrem să închidem granițele. Nu dăm nici doi bani pe regulile din Europa“, a declarat Wilders în timp ce regiza un eveniment anti-UE în fața clădirii Parlamentului European din Bruxelles. Politicianul de 50 de ani, membru al parlamentului olandez, a avertizat că rezultatele alegerilor vor fi de importanță istorică pentru partidele eurosceptice din Uniunea Europeană.
Sondajele de opinie sugerează că partidele anti-UE sau antisistem precum cele ale lui Wilders și Farage ar putea câștiga 31% din cele 751 de locuri din noua compoziție a Parlamentul European, față de 21% de locuri în vechea compoziție, potrivit think-tankului Open Europe.
Până acum, Farage, care conduce grupul eurosceptic Europa Libertății și Democrației din Parlament, a refuzat să se alieze cu Wilders sau cu liderul Frontului Național din Franța Marine Le Pen, susținând că ambele formațiuni sunt prea extreme pentru el. Wilders este convins că euroscepticii vor putea forma de data aceasta un bloc mai mare în parlament, ceea ce ar însemna o influență mai mare și mai multe fonduri europene.
În Germania ar putea fi ales un europarlamentar fascist
În Grecia, partidul SYRIZA, cu un discurs puternic contra austerității, va ieși probabil câștigător, atrage atenția în The Telegraph Mats Persson, directorul Open Europe. De asemenea, neonaziștii de la Golden Dawn, care cere plantarea de mine la granițele Greciei pentru a-i ține departe pe imigranți, ar putea atrage 8-10% din voturi. Și în Franța, Danemarca și Olanda formațiunile antiimigraționiste au șanse mari să iasă câștigătoare. Chiar și în Germania ar putea fi ales un europarlamentar fascist, scrie Persson.
„Multe din aceste grupuri sunt de fapt formațiuni socialiste deghizate în haine naționaliste, iar ridicarea lor depinde de factori din afara Europei“, explică el. Pe lângă aceste partide, faptul că mulți cetățeni europeni nu vor vota – absenteismul ar putea atinge cote istorice – înseamnă că alegerile vor reprezenta încă un semn de condamnare a statu-quoului UE.
Paradoxal, efectul votului ar putea fi un Parlament European mai integraționist deoarece partidele antisistem nu vor putea forma un bloc compact și, cu un contingent anti-UE mai mare, cele două grupuri politice majoritare, socialiștii și Partidul Popular European de centru-dreapta, vor avea motive bune să se alieze pentru a-i contra pe cei pe care-i consideră extremi.
Câtă putere au europarlamentarii?
Ei pot decide spre exemplu câte ore pot lucra angajații din UE, pot stabili regulile activităților online, regulile comerțului pentru statele UE sau cele ale pieței interne și cum UE cheltuie banii.
Alegerile din această săptămână, venite când UE încearcă să-și găsească drumul de ieșire din criză, sunt cele mai importante din istoria Parlamentului European, se arată pe site-ul instituției. Acestea nu doar că permit alegătorilor să-și dea verdictul asupra acțiunilor prin care liderii europeni s-au luptat cu criza, ci sunt și primele alegeri de la semnarea Tratatului de la Lisabona în 2009, care dă PE noi puteri.
O prevedere nouă din tratat este că, atunci când statele membre ale UE nominalizează următorul președinte al Comisiei Europene, care-i va urma lui José Manuel Barroso în toamna acestui an, acestea va trebui, pentru prima dată, să ia în considerare rezultatele alegerilor europene. Candidatul are nevoie apoi de susținerea Parlamentului, prin urmare el este ales de parlamentari. Aceasta înseamnă că votanții au un cuvânt puternic de spus în ceea ce-l privește pe cel care va prelua conducerea executivului european. Unii observatori nu sunt foarte convinși că această schimbare, văzută ca un succes al democrației, va fi respectată.
Alegerile europarlamentare vor continua pe 23 mai în Irlanda și Cehia, pe 24 mai în Letonia și Slovacia și pe 25 în celelalte țări europene, inclusiv România.
0 comments :
Trimiteți un comentariu