Peste 400 de elevi ai rețelei educaționale particulare Lumina au obținut un loc pe podium la olimpiade naționale și internaționale în ultimii 19 ani, plasând grupul în topul celor mai bune instituții de învățământ privat din România în funcție de rezultatele școlare.Mai mult, în timp ce în ultimii trei ani numărul elevilor care au reușit să treacă de examenul de bacalaureat la nivel național s-a înjumătățit, rata de promovabilitate în cadrul liceelor rețelei Lumina a fost de 95% sau chiar 100%.
Lumina este o rețea privată de instituții de învățământ care anul trecut a făcut un profit de 5 milioane de lei.
Care a fost „rețeta“ pe care a mizat conducerea grupului de origine turcă?
„Începem să pregătim elevii pentru examenul de bacalaureat încă de la clasa a unsprezecea printr-un sistem flexibil. Adică, în funcție de ce materii trebuie să dea la bacalaureat, îi lăsăm să se pre-gătească mai mult în zonele respective. În plus, la matematică, spre exemplu, ei fac zece ore pe săptămână, cu patru în plus față de cât au în programă. Și la fel procedăm și cu cei care participă la olimpiade. Cu o lună înainte se pot pre-găti numai la materiile la care vor avea concurs“, spune Fatih Göktaș, directorul general al Lumina Instituții de Învățământ, rețea care deține în prezent unspreze instituții educaționale private (de la grădinițe până la universitate) în șase orașe din țară. Grupul a fost înființat în urmă cu 20 de ani de mai mulți oameni de afaceri români și turci și a deschis prima instituție de învățământ la Constanța (liceu internațional de informatică în care studiau inițial 25 de elevi), unde exista deja o comunitate turcă. Un an mai târziu, aceștia au hotărât să mai deschidă unul în București, pe fondul creșterii comunității de expați, iar cea mai recentă investiție a grupului a fost construirea a patru școli internaționale în Cluj, Iași, Ploiești și Timișoara (deschise în 2010). În cei 20 de ani de la înființare, reprezentanții Lumina spun că au investit mai mult de 15 mil. euro în extinderea rețelei de învățământ. În prezent, aceasta are 3.200 de elevi și studenți înscriși, cei mai mulți (circa 2.300) fiind în instituțiile din București și circa 400 de cadre didactice atât din România, cât și din Marea Britanie și Turcia.
„Participăm constant la olimpiadele naționale și internaționale și deja din clasa a cincea, pe lângă cele șase clase normale, avem și două pentru olimpici din fiecare generație, unde sunt admiși doar cei care au rezultate foarte bune. În plus, elevii de clasa a doisprezecea îi ajută la pregătire pe cei de a opta sau a noua pentru olimpiade și, de asemenea, avem și foști absolvenți care ajută la pregătirea lor sau predau la școlile noastre“, mai precizează directorul grupului. El mai spune că școala oferă și burse elevilor cu rezultate internaționale (la concursuri). Din cei 400 de liceeni din cadrul International School of Bucharest (liceu înființat în 1996 de Lumina) 130 sunt olimpici care primesc burse (care în majoritatea cazurilor înseamnă scutire aproape integrală de la plata taxei de școlarizare). Sunt însă și 40 de olimpici din provincie care s-au înscris la ISB și locuiesc la căminul liceului. Unii dintre ei primesc burse în valoare de 100 până la 400 de lei pe lună, în funcție de rezultatele academice.
„Pentru școlile și liceele românești mergem pe curriculă românească, fiind acreditate de Ministerul Educației, iar la ISB lucrăm după curriculă britanică pentru că aproximativ 70% din elevi sunt străini. Cu excepția ISB, elevii învață obligatoriu engleză și turcă și își pot alege ca materie opțională limba spaniolă sau cea franceză. La ISB nu impunem limba turcă. Avem un sistem diferit față de celelalte instituții private din România care asigură continuitate de la grădiniță până la universitate. Educația este businessul nostru, nu investim în altceva, de aceea și avem rezultate foarte bune“, explică Göktaș.
Cât costă școlarizarea
Taxele de școlarizare din cadrul grupului variază de la 1.350 de euro pe an până la 9.500 de euro pe an. Cele mai mici taxe sunt plătite de părinții care
și-au înscris copiii la una dintre școlile din rețeaua Spectrum care a fost deschisă în urmă cu patru ani, iar cele mai mari de cei care i-au înscris la ciclul liceal din cadrul ISB. De altfel, cele patru noi școli Spectrum din provincie au taxe cu mult sub nivelul celor două existente în București și Constanța din 2003 (costurile sunt cu cel puțin 1.000 de euro mai mici). Motiv pentru care conducerea este obligată să mai vină cu bani „de acasă“ pentru a putea menține unele școli din provincie pe linia de plutire, potrivit directorului grupului educațional. Prin urmare, acționarii nu se mai pot gândi în viitorul apropiat la înființarea unor noi școli în alte orașe.
„Am primit propuneri de a deschide școli și în alte orașe din țară însă în prezent nu ne mai putem permite acest lucru. A fost și criza de vină, dar și faptul că practicăm taxe mici pentru numărul de elevi pe care îi poate susține investiția școlii. Până nu vom ajunge la numărul optim de elevi (circa 250 în loc de 150-160 câți sunt în prezent în școlile Spectrum nou-deschise – n.red.), Lumina Instituții de Învățământ nu va investi în alte orașe“, mai spune el.
De altfel, Göktaș susține că grupul este în căutarea unor clădiri noi, mai spațioase, pentru a muta activitatea școlilor din Cluj și din Ploiești.
Trebuie să construim campusuri, pentru că primăriile pot schimba oricând prețurile spațiilor pe care le închiriem
În urmă cu ceva timp însă, grupul a achiziționat un teren de 25.000 de metri pătrați în sectorul 3 din Capitală, unde vrea să construiască un nou campus care, în septembrie 2015, ar trebui să poată primi elevii Liceului International de Informatică și pe cei ai școlii din București. Consiliul de Administrație al Lumina Instituții de Învățământ a decis această mutare din cauza lipsei de predictibilitate în ceea ce privește chiria stabilită de primărie pentru spațiul utilizat pentru liceu, dar și din cauza imposibilității de a-l aduce la standardul la care este în prezent ISB.
„Liceul Teoretic Internațional de Informatică București (ICHB) și școala Spectrum din București folosesc clădiri închiriate de la Primărie și chiria pentru spațiul aferent poate fi modificată prin Hotărârea Consiliului Local dacă intervin schimbări la nivel de primărie. Este greu pentru că nu știm ce va fi peste doi ani, poate vom avea o chirie de 2 euro/mp sau de 9 euro/mp. Din acest motiv am decis să începem construcția unui campus școlar. Este mai scump să contruiești, dar părinții nu se mai uită numai la calitatea profesorului și a managementului școlii, ci și la facilitățile acesteia“, precizează directorul. În prezent, chiria pe care rețeaua o plătește pentru clădirea liceului de informatică, spre exemplu, este de 5 euro pe metru pătrat (suprafața totală folosită de liceu este de 10.000 de mp).
Anul trecut, Lumina Instituții de Învățământ a avut prima promoție de absolvenți ai universității înființată în 2009 (de la facultatea de la facultatea de științe ale educației și limbi străne și de la cea de științe economice și politice), iar anul acesta vor ieși de pe băncile facultății de inginerie absolvenții primei promoții.
În jur de 40% din elevii de liceu ai rețelei de învățământ privat se duc după absolvire la studii superioare în străinătate, iar restul rămân în țară. Un număr cuprins între 10 și15 dintre aceștia aleg să își continue studiile la una din facultățile grupului.
Cine se află în spatele grupului „Lumina Instituții de Învățământ“
Lumina Instituții de Învățământ este o rețea educațională apropiată mișcării Hizmet. Hizmet a fost inițiată de Fethullah Gulen, un predicator de origine turcă, aflat în prezent în conflict cu actualul premier Recep Erdogan. Agenția internațională de presă Reuters scria în 2008 că mișcarea lui Gulen avea în jur de 800 de școli în întreaga lume care predau în cea mai mare parte științe și tehnologie și care îi pregătesc pe tineri pentru poziții „de elită“ în societate. Imamul Fethullah Gulen, 73 de ani, a fondat mișcarea Hizmet (Serviciul) având la bază principii ale islamului modern în anii 1970. Gulen trăiește din 1999 în SUA (Pennsylvania), plecarea sa fiind motivată de cercetările demarate în Turcia împotriva sa pentru presupuse activități antilaice. Hizmet s-a făcut cunoscută mai cu seamă prin rețeaua extinsă de școli, în peste 100 de țări, care promovează în lume cultura turcă. Hizmet deține mai multe stații TV și cotidianul cu cel mai mare tiraj din Turcia, Zaman. Pornită de jos, de la „talpa țării“, mișcarea este acum extrem de puternică în Turcia, având milioane de membri și influență majoră în mediul de afaceri, magistratură și poliție. Criza politică gravă din Turcia de la finele anului trecut a fost pusă de guvernul turc al lui Recep Tayyip Erdogan, 60 de ani, dar și de unii analiști pe seama neînțelegerilor dintre mișcarea lui Gulen și premier. Guvernul și premierul au fost acuzați de corupție, mai mulți miniștri au demisionat, după ce fiii lor au fost arestați de poliție, acuzați fiind de corupție. În replică, Erdogan a decapitat conducerea poliției și sute de polițiști au fost concediați.
Apropiați de rețeaua lui Gulen, printre numeroasele personalități turce sunt considerați și președintele Abdullah Gul și vicepremierul Bulent Arinc.
Hizmet are aceeași platformă religioasă și politică cu partidul premierului (islamist-conservatoare), iar Gulen și Erdogan au fost foarte apropiați și înainte, dar și după venirea la putere a partidului premierului, în 2002. Neînțelegerile au apărut în urmă cu câțiva ani, iar ruptura definitivă s-a produs în toamna trecută când Guvernul conservator și-a anunțat intenția de a desființa rețeau de școli private gestionate de Hizmet, premierul bănuind că în spatele protestelor din vara trecută împotriva sa s-ar afla chiar Gulen. Acesta a negat permanent că ar avea vreo legătură cu protestele antiguvernamentale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu