Cum arată economia județului Mureș, unde fabricile care angajau mii de oameni au fost vândute la fier vechi sau transformate în hipermarketuri

Cu o populație de peste 550.000 de persoane și cu un PIB per capita de 5.300 de euro (cu 21% mai scă­zut decât media națională), ju­dețul Mureș a fost eclipsat în ultimii ani de Cluj, Sibiu sau Brașov, județele vecine care au reușit să se dezvolte mult mai bine din punct de vedere economic prin atragerea de investiții străine noi, potrivit unei noi analize a ZF realizată în ca­drul rubricii „Economia județelor, la raport“.

După Revoluție, în urma unor priva­tizări destul de „discutabile“, municipiul Târgu-Mureș a pierdut o serie de mari întreprinderi mecanice, electrotehnice și de bunuri de larg consum, însă în pre­zent a început procesul de rein­dus­tri­a­li­za­re a orașului, potrivit reprezentanților primăriei.

„Platformele Electromureș, Prod­com­plex, Metalotehnica, Imatex, Fabri­ca de Zahăr etc., unde lucrau mii de oa­meni, au fost în mare parte închise sau și-au redus activitatea, transformându-se multe dintre ele în afaceri imobiliare. Fa­bri­ca de Zahăr a fost furată bucată cu bu­cată și dusă la fier vechi. Acum e un te­ren plin de bălării unde niște spe­cu­la­tori așteaptă prețuri mari pe terenuri. În locul platformei Imatex s-a construit un hipermarket. La Prodcomplex sunt mai multe depozite, un centru medical privat și alte câteva mici SRL-uri“, au transmis reprezentanții biroului de presă al Primăriei din Târgu-Mureș.

În prezent, cea mai mare companie după cifra de afaceri înregistrată în ju­de­țul Mureș este compania E.ON Energie, însă instituția cu cel mai mare efectiv de salariați este spitalul județean de urgență. Cum s-a ajuns în această situație?

„Timp de 20 de ani orașul a fost dez­in­dustrializat, după ce noii proprietari ai fa­bricilor nu au știut ce să facă cu ele. Au­toritățile locale nu au fost sprijinite deloc să își păstreze patrimoniul, risipin­du-se averea orașelor care au rămas fără tere­nuri de extindere și de dezvoltare. Pentru a contracara aceste aspecte și pen­tru a întări orașul aducându-l la nive­lul de peste 200.000 de locuitori, pri­ma­rul Dorin Florea a propus extinderea terito­ria­lă a municipiului în proiectul 8+1, în care noua entitate administrativă să con­ți­nă cele 8 localități suburbane ce încon­joa­ră Târgu-Mureșul – Sângeorgiu de Mureș, Sântana, Sâncrai, Nazna, Cris­tești, Ungheni, Corunca, Livezeni“, au mai transmis reprezentanții biroului de presă al Primăriei Târgu-Mureș. Aceștia au mai adăugat că în ultimii ani au fost inițiate o serie de discuții cu diverse firme multinaționale și camere de comerț din Europa pentru atragerea de investitori și că previziunile sunt „optimiste“ pentru perioada imediat următoare.

Singurele care s-au mai mișcat în ultimii ani în Mureș au fost marile companii deja existente în județ, care și-au extins activitatea și care încă sunt doritoare să facă noi investiții. Un exemplu în acest sens îl reprezintă planul de business al producătorului de îngrășăminte chimice pentru agricultură Azomureș (a doua companie din județ după cifra de afaceri, care a ajuns la 361 mil. euro anul trecut), care are în prezent un plan de investiții multianual de 200 de milioane de euro, potrivit unor informații transmise de către Consiliul Județean Mureș.

„Fabrica de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pen­tru motoare de autovehicule Hirsch­mann, localizată în Parcul Industrial Mureș din Ungheni, își extinde spațiul de producție printr-o investiție de 4- 5 milioane de euro, în localitatea Sânpaul din județul Mureș, fiind preconizată crearea a circa 400 de locuri de muncă“, se arată în răspunsul transmis prin e-mail de către Ciprian Dobre, preșe­dintele CJ  Mureș.

Pe de altă parte, oamenii de afaceri locali sunt de părere că situația eco­no­mi­că a Mureșului este dezavan­tajată din punctul de vedere al infrastructurii față de județele vecine.

„În ultimii 2-3 ani nu am auzit de nume sonore de companii noi care să investească în județ, singurele care s-au mai mișcat au fost companiile deja exis­tente, care s-au extins. Însă multe firme mai mici au intrat în picaj ori s-au închis pen­tru că rulajul economic din județ nu este atât de mare cum este în Cluj, în Sibiu sau în Brașov. Iar forța de muncă bine calificată și infrastructura au „cân­tărit“ mai mult în ochii inves­ti­torilor din acele județe“, a explicat Istvan Nagy, directorul general al Parcului Industrial Mureș, construit din fonduri europene de preaderare (Phare), administrat de o companie la care acționar majoritar este Consiliul Județean Mureș.

Potrivit informațiilor pe site-ul parcului industrial, printre firmele prezente acest parc din Mureș, unde lucrează circa 1.700 de angajați, se află Hirschmnann (componente auto), Allcolors Serv (tratarea și vopsirea suprafețelor metalice) sau Mureș Mex (producție de mobilă, parte a grupului Mobexpert).

Ca urmare a „politicilor de marketing“ ale parcului industrial din Ungheni, a fost încheiat anul acesta un nou contract de concesiune cu firma Santon, care va face o hală de producție de piese auto pe o suprafață de 2.000 de metri pătrați, cu o investiție de 100.000 de euro.

„Nu prea apar investiții noi și cred că acest lucru este o urmare a faptului că suntem în județelor Brașov, Cluj sau Sibiu. Avem aeroportul, care este bun și ar putea atrage investitori în zona centrelor de logistică, de exemplu, dar nu este suficient. Construcția unei autostrăzi ar putea aduce o gură de aer în județ, pentru că nici la transportul feroviar nu stă Mureșul prea bine, având în vedere că se află între două noduri feroviare“, a mai spus Nagy. De asemenea, o altă investiție mare urmează să fie făcută de către compania din domeniul prelucrării lemnului Kastamonu, care vrea să construiască o fabrică de clei în Reghin și care este în prezent în fază de analiză a documentației pentru obținerea autorizației de mediu. Investiția are o valoare de aproximativ 6 milioane de euro, potrivit datelor CJ Mureș.

Una dintre cele mai mari companii din Mureș este Hochland, care are două unități de producție în județul Mureș, una la Sovata unde produce cașcavalul și materie primă pentru a doua unitate din județ, cea de la Sighișoara, unde fabrică brânza topită.  În fabrica din Sovata lucrează 130 de angajați, în timp ce în total în România Hochland are 365 de salariați, potrivit informațiilor furnizate de companie.

„Personal calificat nu prea am găsit, dar pe cei care i-am angajat i-am calificat noi aici. Tinerii din oraș care nu au locuri de muncă sau care vor salarii mai mari pleacă din Sovata. Majoritatea oamenilor de aici lucrează în fabrici de prelucrare a lemnului, la noi la fabrică și mai este o fabrică de ciment lângă noi“, spune Judith Szoboszlai, directorul fabricii  din Sovata detinută de Hochland România, companie cu un rulaj de 49 mil. euro în 2013.  Și unul dintre cei mai mari competitori ai Hochland de pe piața lactatelor- FrieslandCampina-  deține o unitate de producție în județul Mureș, care a avut afaceri de circa 29 mil. euro în 2013. FrieslandCampina a închis mai multe unități de producție în România în ultimii ani, iar de anul viitor fabricile din Târgu-Mureș și Baciu (județul Cluj) vor mai rămâne singurele funcționale pentru producătorul brandului Napolact.

Șansele de atragere de noi investitori în Mureș ar crește dacă autostrăzile promise s-ar și construi, având în vedere că planurile elaborate de miniștrii care s-au perindat pe la conducerea Transporturilor în ultimii ani au promis construcția unei autostrăzi între Târgu-Mureș și Iași (către est) și a uneia spre Câmpia Turzii și Cluj – Napoca (către vest). Însă abia anul acesta autoritățile au început să scoată la licitație un fragment de autostradă de care ar beneficia Mureșul.

CV-ul politic al județului Mureș

Dorin Florea, 58 de ani, (PDL),

primarul municipiului Târgu-Mureș

De profesie medic, Dorin Florea este primar al municipiului Târgu-Mureș din anul 2000. Anterior, a activat tot în administrație publică, fiind în perioada 1996-2000 prefect al Mureșului. El a terminat studiile Universității de Medicină și Farmacie, dar a și activat în domeniu. Astfel, în perioada 1982-1988 a fost medic în cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș, iar între anii 1988 și 1996 a activat ca medic primar chirurg în cadrul aceluiași spital. În luna februarie a acestui an, primarul a fost amendat cu 8.000 de lei de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru neinscripționarea bilingvă a unităților de învățământ preuniversitar din oraș, după ce a mai fost atenționat de consiliu în 2011.

Ciprian Dobre, 43 de ani, (PNL)

președintele Consiliului Județean Mureș

Ciprian Dobre este președintele Consiliului Județean Mureș din 2012, anterior ocupând poziția de deputat al Partidului Național Liberal (2008-2012). Absolvent al Facultății de Științe Economice și Administrative din cadrul Universității „Petru Maior“ din Târgu-Mureș. Dobre are o experiență de peste zece ani în administrație publică, în 2004 devenind prefect al județului Mureș, iar ulterior în 2008 a fost vicepreședintele Consiliului Județean Mureș. Din punct de vedere politic, Ciprian Dobre este membru în PNL din 1999, iar între timp a ocupat mai multe funcții de conducere în cadrul acestei organizații politice. Din 2009 este președinte PNL Filiala Mureș, dar acesta este și membru al Consiliului Național Executiv al PNL. CV-ul președintelui nu se găsește pe site-ul instituției, iar datele au fost luate de pe site-ul personal.

Liviu Oprea Vasile,

subprefectul județului Mureș

Funcția de prefect este în prezent vacantă, de când fostul prefect Corneliu Grosu a ieșit la pensie în luna aprilie a acestui an, conform informațiilor furnizate de instituție. Liviu Oprea Vasile exercită și atribuțiile prefectului. CV-ul subprefectului nu se găsește pe site-ul instituției.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai