Cum explică Transporturile dezastrul de la fondurile europene pe infrastructură: „Absorbția se face în a doua parte a anului“

România a atras până la finalul lunii mai doar o treime din cele 4,4 miliarde de euro pe care Comisia Europeană le-a alocat pe programul de finan­țare cu fonduri europene a infrastructurii de transport (POS-T) pentru perioada 2007-2013. Deși este într-o cursă contra cro­no­metru, în care mai poate atrage celelalte 3 mld. euro disponibile doar până la finalul lui 2015, statul a autorizat cereri de rambursare a banilor europeni de doar 53 de milioane de euro în primele cinci luni ale anului. „Absorbția pe POS-T se face în a doua parte a anului“, este justificarea ministrului de­misionar al transporturilor Dan Șova.

În ciuda faptului că România mai are la dispoziție doar un an și jumătate pentru a atrage 3 mld. euro – sume necon­sumate de la Comisia Europeană prin programul

POS -T -, în primele 5 luni ale anului statul român a autorizat transmiterea către Bru­xelles a unor cereri de rambursare de doar 53 mil. euro, adică există un „grad de auto­rizare“ de 4,2% din suma totală de 1,24 mld. euro pla­nificată a fi atrasă în 2014, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Auto­ritatea de Mana­gement pentru Programul Ope­ra­țional Sectorial Transport (AMPOST).

Potrivit informațiilor de pe site-ul AMPOST, gradul de autorizare reprezintă „valoarea cheltuielilor eligibile autorizate de AMPOST raportată la valoarea totală a cheltuielilor eligibile planificate de bene­ficiar pentru anul 2014“. Cu alte cuvinte, gradul de autorizare este ceea ce a aprobat AMPOST spre a trimite la decon­tare  (rambursare) către Uniunea Euro­pea­nă comparativ cu cât și-a propus.

Întrebat de ZF de ce gradul de autorizare este atât de mic în primele 5 luni ale anului, Dan Șova, ministrul demisionar de la Transporturi, a spus în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc marți că „în general absorbția la POS-T se face în a doua parte a anului“. De asemenea, el a precizat că nu se poate vorbi despre absorbție în adevăratul sens al cuvântului, ci de „fonduri întoarse de la groapă“, referindu-se la faptul că în primii ani ai exercițiului financiar 2007-2013 statul român a reușit să ia de la Comisia Europeană foarte puțini bani pe infrastructura de transport. Întrebat dacă în a doua parte a anului statul va deconta restul de peste 95% din sumele planificate pentru 2014, Șova a răspuns afirmativ.

„Într-adevăr, există o anumită sezo­nalitate (în absorbția de fonduri euro­pene pe POS-T – n.red.). S-a putut constata în fiecare an că gradul de absorbție crește semnificativ în a doua parte a anului. În primele două-trei luni ale anului nu se lucrează (pe șantiere – n.red.), astfel că de-abia în a doua parte a anului se înregistrează creșteri semnificative ale decontărilor“, spune Leonard Orban, fost ministru al afacerilor europene.

Al doilea semestru, „vedeta“ fondurilor europene

Anul trecut, la începutul lunii ianuarie statul român avea trimise către Bruxelles cereri de decontare pe POS-T în valoare totală de 467 de milioane de euro.

La aceeași dată, statul primise de la Co­misia Europeană un total de 295 mil. euro prin POS-T, arată datele de pe site-ul Minis­terului Fondurilor Euro­pene. La mijlocul anului 2013, adică la finalul lunii iunie, valoarea cererilor de decontare crescuse ușor, la 520 mil. euro, în timp ce de la Bru­xelles statul român nu mai primise nici mă­car un euro în plus față de începutul anului.

La finalul anului 2013 însă, România trimisese cereri de decontare a cheltuielilor în valoare de 1,38 miliarde de euro, în timp ce plățile de la Comisia Europeană crescuseră de aproape trei ori, la 876 mil. euro.

AMPOST nu a răspuns până la închiderea ediției la solicitarea ZF cu privire la motivul pentru care gradul de autorizare în primele 5 luni ale anului a fost scăzut, dar nici care este plafonul de dezangajare (practic, ținta de absorbție asumată, care dacă nu este atinsă, există risc de pierere de fonduri la sfârșitul anului) pentru 2014 pentru finanțarea europeană venită din Fondul de Coeziune, respectiv din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, România a devenit beneficiară a mai multor programe de finanțare din bani europeni, cel mai mare fiind cel dedicat infrastructurii de transport, prin care autoritățile de la București primeau 4,413 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.

Din această sumă, guvernul a reușit să tragă de la Uniunea Eruopeană până la sfârșitul lunii mai a acestui an doar 1,38 de miliarde de euro, echivalentul a puțin peste 31% din alocarea totală, astfel că mai are timp până la finalul anului viitor să atragă circa 3 miliarde de euro. În timp ce în România rețeaua de autostrăzi are sub 650 kilometri, iar trenurile de călători merg cu doar 43 de kilometri pe oră în medie, banii de la Comisia Europeană sunt neconsumați.

Situația este cu atât mai gravă cu cât în primii doi ani, 2007 și 2008, nici măcar un euro nu a venit de la Bruxelles pentru proiectele de infrastructură de transport, iar în 2010, 2011 și 2012 sumele atrase au fost mici, ajungând la un total de sub 300 de milioane de euro.

Mai mult, în prima jumătate a anului 2013, fondurile europene alocate prin POS-T au fost blocate, astfel că toate plățile de la Bruxelles pentru infrastructura de transport au fost suspendate. Abia în vara anului trecut rambursările au fost deblocate, iar până la finalul lui 2013 România reușea să ajungă la plăți de la Comisia Europeană de 876 de milioane de euro, echivalentul a sub 20% din banii alocați prin POS-T. Plăți mai mari au fost realizate în luna februarie a acestui an.

România a atras până la finalul lunii mai circa 34%, echivalentul a 6,6 miliarde de euro, din suma totală pe care o poate primi de la Uniunea Europeană în exercițiul financiar 2007-2013 prin cele 7 programe (POS-T, POS Competitivitate, Programul Operațional Regional, POS Asistență Tehnică, POSDRU, POS Mediu, POS Dezvoltarea Capacității Administrative).

Guvernul mai are la dispoziție un an și jumătate, adică până la finalul lui 2015, pentru a finaliza proiectele de investiții începute și pentru a „înghiți„ restul de până la 19,2 miliarde de euro, cât înseamnă alocarea totală de fonduri structurale în perioada 2007-2013.

Anul trecut a fost cel mai bun an pentru absorbția de fonduri europene, în contextul în care s-au făcut decontări pentru proiecte cu valori mari, suma nou intrată în 2013 fiind de 2,8 miliarde de euro.

Dintre toate cele șapte programe prin care România aduce în economie bani de la Bruxelles, cel mai bine stă Programul Operațional Regional, cu o absorbție totală de 1,85 miliarde de euro la finalul lunii mai, iar podiumul este completat de programele de infrastructură  - POS-T (1,38 miliarde de euro) și PO Mediu (1,25 miliarde de euro).

Un subiect fierbinte și pentru al șaptelea ministru al transporturilor din ultimii doi ani și jumătate

Sarcina noului ministru al transporturilor Ioan Rus (59 de ani) este una dintre cele mai dificile pe zona absorbției fondurilor europene pentru infrastructură de transport, el trebuind să coordoneze absorbția a 3 miliarde de euro într-un an și jumătate, după ce în șapte ani și jumătate România nu a luat decât 1,3 miliarde de euro de la UE. Ioan Rus, fost ministru al internelor în cabinetele Năstase și Ponta I, urma să depună aseară jurământul ca ministru al transporturilor după ce Dan Șova și-a anunțat marți demisia.

Citiți pe www.zf.ro

cine este Ioan Rus

, puternic lider al PSD și șef al „grupului de la Cluj“, de două ori ministru de interne

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andreea Neferu