Semnarea acordului UE – Moldova, Ucraina, Georgia deschide României o potențială piață fără taxe vamale de 54 de milioane de locuitori

Semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei deschide României perspectiva unor relații comerciale mult mai mari și mai directe cu vecinii ei de la est, având în vedere că barierele vamale urmează să fie eliminate.

Un demers istoric, astfel a fost catalogată la Bruxelles sem­na­rea de către cele trei țări a acordului de asociere la UE, în pofida opoziției Fede­rației Ruse. O înfrângere a Rusiei, au calificat demersul unii analiști din Occident. Însă, dincolo de retorică, rezultatele practice de parcurs vor face diferența dintre deziderat și felul în care va arăta regiunea peste 10 ani.

Pentru businessul românesc deschiderea unor perspective de aderare la UE a acestor trei țări, chiar și îndepărtate, este o ocazie de a îndrăzni mai mult, în condițiile în care o eventuală pătrundere pe piețele din vestul Europei este extrem de dificilă. Cele trei țări arată ca România de acum 15-20 de ani. Iar perspectivele de integrare au însemnat pen­tru România foarte mult.

În aceeași situație ca România de acum 20 de ani

Guvernul de la București s-a întrunit sâm­bătă într-o ședință specială pentru a apro­ba documentele necesare ratificării de către Parlament a acordului de asociere la UE a celor trei țări, două dintre ele având graniță di­rectă cu România. Administrația de la Bu­curești vrea ca România să fie prima din­tre țările UE care ratifică documentul – având în vedere relația specială cu Re­pu­blica Moldova și obligațiile de vecin față de Ucraina. Parlamentul se va întruni în sesiune extra­ordinară în această săptămână, special pentru un astfel de moment pe care îl vrea solemn.

Dincolo de momente festive și solem­ni­tăți vor exista consecințe directe importante, în afară de cele politice cum ar fi sporirea pre­sunilor Federație Ruse asupra țărilor men­ționate. Din perspectivă economică, ba­rie­rele va­male urmează să fie eliminate – acesta fiind unul dintre motivele oficiale pen­tru care Rusia s-a opus apro­pie­rii celor trei țări de UE, susținând că măr­fu­rile din Uniune vor pătrunde direct pe pia­ța rusă având în vedere că și între Federație și foștii ei sateliți relațiile economice sunt unele speciale.

Cel puțin teoretic, România va avea în față o piață mult mai accesibilă - o avea și până acum (UE este pentru Moldova și Ucraina cel mai mare partener comercial) și datele privind schimburile comerciale arată că, parțial, a fructificat această situație. Cele trei țări care au semnat acordul de asociere au împreună 54 de milioane de locuitori (45,5 mil. locuitori în Ucraina, din care probabil în viitor vor fi eliminați cei 2 mi­lioane de locuitori ai Crimeei, 4,5 mi­lioa­ne de locuitori ai Georgiei și 3,5 milioane ai Moldovei) și un PIB cumulat de 200 de mi­lioa­ne de dolari (147 mil. euro), cu centrul Ucrai­na care înseamnă singură 85% din forța economică a noilor veniți în rândul aspi­ran­ților la integrarea în UE. Privind da­tele, nu ar fi vorba deci de o economie cumulată de dimensiunea Turciei, cu o populație de 74 de milioane de locuitori și un PIB de 760 de miliarde de dolari, cu care România are relații comerciale ex­ce­lente (schimburi comerciale de 4,3 mld. euro și excedent comercial de peste 700 mil. euro). Dar este undeva pe aproape, este o zonă cu potențial important. Cu toate cele trei țări România înregistrează excedent comercial, dar schimburile comerciale sunt destul de reduse. Cu Ucraina România are schimburi comerciale de 1,4 miliarde de euro, din care aproape un miliard înseamnă exporturi și 456 mil. euro importuri. Este un volum al schimburilor comerciale redus dacă îl comparăm cu cel dezvoltat cu vecinii membri ai UE, Ungaria și Bulgaria – schim­buri comerciale cu Ungaria de 7 mld. euro (cu un deficit major de 2 mld. euro) și cu Bulgaria de 3,2 mld. euro (cu un excedent ușor de 200 mil. euro). Cu Serbia, și ea țară vecină, dar în afara UE, România are schimburi comerciale de doar 640 mil. euro, cu un excedent de 400 mil. euro. Se poate observa lesne, prin urmare, că schimburile comer­ciale (ale României de această dată) sunt mai puternice cu țările care nu au bariere vamale (Turcia nu este membră a UE, dar are un regim comercial special cu Uniunea existând o uniune vamală Turcia – UE și aceasta ar trebui să fie trendul. La nivelul lui 2013, schimburile comerciale cu Moldova au fost de ceva peste un miliard de euro (713 mil. exporturi și 325 mil. euro im­porturi), iar cu Georgia de 315 mil. euro (314 mil. euro exporturi și un milion importuri).

Rusia se teme pentru propria-i piață

Perspectivele economice ale noului montaj politic nu puteau trece neobservate, chiar dacă primează perspectiva geostra­te­gi­că. Ministrul de externe al Federației Ruse Serghei Lavrov spune că țările care au sem­nat acordul cu UE vor vedea ele singure con­secințele când produsele mai compe­titive din Occident le vor șubrezi economiile.

„Noi suntem interesați să vedem ce influență va avea pe piața noastră importul de produse europene fără taxe vamale în Ucraina și Moldova, produse care vor scoate din comerț produsele moldovenești și ucrainene și le vor înlocui cu cele europene, mai competitive.“

În aceeași vreme, trebuie subliniat că și re­ci­proca este valabilă, pentru că produsele mai ief­tine din Moldova sau din Ucraina vor in­tra în UE. Iar dacă Moldova, cel puțin, va avea difi­cultăți suplimentare cu Rusia cum a an­tici­pat sâmbătă premierul Victor Ponta, atunci România va fi obligată moral să facă loc pe piața sa produselor moldovenești cel pu­țin cât volumul de exporturi din Republica Mol­dova către Rusia. Nici faptul că jumătate de milion de moldoveni care lucrează în Ru­sia sau că Chișinăul este complet dependent de gazul rusesc nu trebuie uitat la București.

„Din punctul meu de vedere, în special Moldova va avea o perioadă de presiuni din partea Rusiei pentru faptul că a semnat acest acord și eu cred că prima țară care are datoria să facă, nu să dea din gură, să vorbească, cum s-a întâmplat zece ani, vorbe goale, ci chiar să facă ceva este România“, a admis sâmbătă premierul Victor Ponta.

El a cerut miniștrilor ca, în urmtoarele săptămâni, să intensifice procedurile de aprobare a acordurilor bilaterale cuMoldova pentru domeniile pe care le gestionează.

Pentru poporul ucrainean, Acordul de asociere cu UE nu este doar un simplu document care deschide noi posibilități în diferite domenii, ci este, mai întâi de toate, o opțiune de civilizație, a susținut ambasadorul Ucrainei la București Teofil Bauer, la o recepție organizată la MAE cu ocazia semnării acordului de asociere cu Uniunea.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel