​După cele mai drastice măsuri de austeritate din Europa, Grecia vrea să majoreze salariile însă troica creditorilor internaționali se opune

Menținerea Greciei pe linia de plutire economică va fi analizată din nou săptămâna aceasta de către Troica creditorilor internaționali, formată din Fondul Monetar Internațional, Banca Central Europeană și Comisia Europeană, pe fondul temerilor că progresul monetar al Greciei este deraiat din cauza unor decizii judecătorești controversate, scrie The Guardian.

Reprezentanții Troicii creditorilor internaționali se tem că măsura premierului grec Antonis Samaras de a compensa pentru reducerile salariale cerute de Troica va adânci deficitul de finanțare, deja aflat la aproape 12 miliarde de euro. Grecia urmează să primească unda verde pentru următorul ajutor de un miliard de dolari, aspect ce a reînnoit preocupările potrivit cărora obiectivele bugetare ar putea fi răsturnate. Ca urmare a unei decizii judecătorești tăierile salarile inițiate la începutul crizei datoriei sunt neconstituționale. Anul trecut, sistemul judiciar a apelat la cea mai înaltă instanță din țară pentru a anula legislația de punere în aplicare a tăierilor salariale, iar tribunalul a admis cererea, acțiune ce a fost văzută ca o lovitură majoră pentru programul de ajustare bugetară al Greciei.

În ianuarie anul acesta, o hotărâre asemănătoare prevedea reducerea salarială cu 10% a angajaților din armată și ai serviciilor de urgență, dar a fost de asemenea revocată. Economiștii estimează că refacerile salarile din toate cele trei sectoare afectate de tăieri ar costa guvernul elen aproape 650 milioane de euro.

Angajații din sectorul public au avut salariile tăiate în medie cu 40% din 2010, iar Samaras le-a dat asigurări ca va face tot ce este posibil pentru a-și îndeplini promisiunea.

Ministerul finanțelor se confruntă acum cu sarcina greoaie de a convinge creditorii internaționali extrem de sceptici că Grecia poate umple golul.

Analiștii se tem că revenirea la nivelul salarial din sectorul public dinainte crizei datoriilor nu va micșora deficitul, redus de la 15% la 4% în ultimii cinci ani, ci va pune în mișcare o cavalcadă de cereri similare.

Noi manifestații au avut loc în Atena sâmbătă după ce guvernul a luat decizia de a privatiza Public Power Corporation (PPC), cel mai mare producător grec de energie electrică.

Intenția guvernului de a privatiza PPC a dus la închiderea a 13 centrale electrice în timpul protestelor, însă emiterea ordinelor de mobilizare civilă i-a determinat pe protestarii să înceteze manifestațiile.

La aproape 175% din PIB, Grecia are de departe cea mai mare datorie publică din Uniunea Europeană.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Liviu Popescu