Edmund Phelps: Cultura corporatistă, nu capitalismul, este de vină pentru inegalitate

Creșterea letargică, crearea lentă de locuri de muncă, nemulțumirea generală privind locul de muncă – așa arată viața într-o lume occi­den­ta­lă care pare să fi pierdut obiceiul de a inova, scrie într-o opinie publicată în Financial Times eco­no­mistul Edmund Phelps, laureat al Pre­miului Nobel pentru Economie.

După o reducere majoră a dinamismului în anii ’60, ritmul de creștere al productivității a în­ce­put să scadă aproape în toate statele occi­den­tale, s-a înjumătățit în SUA în anii 1970 și a ajuns mai mult sau mai puțin aproape de stagnare în Franța, Germa­nia și Marea Britanie la sfârșitul anilor ‘90. Pierderea dinamismului produc­ti­vi­tății a mărit pră­pastia inegalității pentru că scă­de­rea pro­duc­ti­vi­tății afectează mai mult angajații cu mijloa­ce mai mo­deste decât îi lovește pe cei cu sta­re.

Dez­vol­ta­rea de produse noi consumă mul­tă muncă și ca­pi­tal. La fel și com­ponentele nece­sare pen­tru rea­lizarea acestor produse. Aceste lo­curi de muncă dispar atunci când inovația bate pasul pe loc. Dar sunt voci sonore care spun că problema im­portantă este inegalitatea. În Europa se esti­mea­ză că un sfert din averea privată este deți­nu­tă de 1% din cei mai bogați oameni, iar în SUA 1% din cei mai bo­gați dețin o treime din averea privată.

Phelps spune în schimb că vinovată de pier­derea inovației, care stă în spatele încetinirii pro­duc­tivității, este răspândirea valorilor cor­pora­tis­te, în special solidaritatea, siguranța și stabilita­tea. Politicienii au introdus reglementări care în­ă­bu­șă competiția – au patronat grupuri de inte­re­se, direcționând contracte mai avantajoase către ele. Politicienii au împiedicat inovația sau au re­dus stimulentele pentru cei dornici să inoveze. Având mai puține motive să se teamă de com­pe­tiție, com­paniile sunt încurajate să își majoreze ada­osul comercial și profitul. Acest lucru duce la ma­jo­rarea prețurilor acțiunilor și face ca oamenii bo­gați să devină și mai bogați. Materialismul îi deter­mină pe șefii companiilor să facă orice pentru a mări prețul acțiunilor, iar pe managerii de fonduri să le ceară directorilor să își atingă țintele de câștiguri. Acest lucru înăbușă ino­vația și stimulează inechitatea distribuției averii.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Daniela Stoican