În vreme ce se laudă cu creșterea ratei absorbției fondurilor UE, guvernul o sabotează prin sugrumarea investițiilor

Execuția bugetară la șase luni din 2014 reliefează un lucru care apare ca un paradox: în vreme ce absorbția este cea mai bună din toți anii din urmă, în bugetul consolidat al statului au intrat cei mai puțini bani europeni din ultimii trei ani, deși 70-80% din banii UE merg spre lucrări publice ce implică, prin urmare, banii statului (drumuri, căi ferate, canalizări, gropi de gunoi). Aparentul paradox este dublat de faptul că, în vreme ce se laudă cu absorbția din ce în ce mai bună, care este o realitate, guvernul Ponta o sabotează prin tăierea investițiilor publice.

Doar 2,7 mld. lei (382 mil. euro) au intrat în bugetul consolidat în primele șase luni din an, față de un total de 1,7 mld. euro rambursări de la UE în semestrul întâi din 2014. 1,7 mld. euro rambursări în prima parte a unui an este cel mai bun rezultat consemnat de când România ia fonduri UE; dar la bugetul consolidat au ajuns doar 22% din acești bani (2,7 mld. lei, adică 382 mil. euro), în contul plăților efectuate și prefinanțări de la buget. Acest lucru înseamnă că absorbția a mers mai bine în prima parte a anului pentru proiectele private și mai puțin bine pentru cele publice, o situație care poate crea dificultăți viitoare de vre­me ce 80% din banii europeni se îndreaptă spre proiecte publice și nu private.

Spre comparație, în primele șase luni din 2012, 96% din banii atrași de la UE, 3,1 mld. lei, au intrat în bugetul con­so­lidat al statului, iar în 2013 90% din cei 3,3 mld. lei atrași au avut aceeași destinație.

Ministrul bugetului Liviu Voinea a încercat să explice marți neîndeplinirea țintei de venituiri în bugetul consolidat prin faptul că nu au venit bani europeni în buget.

„Este adevărat că pe fonduri europene nu s-au realizat toate veniturile întrucât nu s-au realizat nici toate cheltuielile, dar nu am intervenit în rectificarea bugetară asupra capitolului de fonduri europene pentru a da posibilitatea tuturor ordonatorilor de credite să realizeze absorbția progra­mată la începutul anului, estimând că sunt în continuare create condițiile, premisele, ca această absorbție să atingă nivelul stabilit. Există o sezonalitate și a lucrărilor și a cheltuielilor în infrastructură.“

Reprezentanții administrației ar fi trebuit să adauge că banii europeni nu au venit pentru că statul nu și-a făcut cheltuielile programate întrucât, în cea mai mare parte, banii europeni sunt de fapt decontări ale lucrărilor deja efec­tuate și mai puțini din ei reprezintă avansuri.

Din cele 20 mld. lei pe care și-a plănuit să le cheltuiască pe întreg 2014 în programe în care sunt implicate fonduri UE, bugetul nu a cheltuit la jumătatea exercițiului financiar decât 4,5 mld. lei, adică 22,5% din ce și-a propus. Așa stând lucrurile, nu trebuie să mire că, din cele 14,8 mld. lei pe care bugetul și-a propus să-i atragă de la UE anul acesta, la jumătatea lui 2014 nu a atras decât 2,7 mld. lei, adică 18,2% din suma propusă. Problematic aici este faptul că amânarea cheltuielilor poate costa foarte mult întrucât, în acest caz, intervine factorul timp, banii europeni din exercițiul financiar 2007-2013 putând să mai fie cheltuiți doar până la finele lui 2015. Și este vorba despre 12,4 mld. euro, dintre care cel puțin 9 mld. euro trebuie atrași în lucrări publice.

Alături de datele Finanțelor, sta­tistica Ministerului Fondurilor Euro­pene reflectă și ea această lipsă a cheltuielilor pe proiecte: între cererile de rambursare și rambursarea efectivă distanța este mică - 500 mil. euro, față de 1,5 mld. euro la finalul anului trecut.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel