Ponderea veniturilor bugetare în PIB este la minimul ultimilor 4 ani

Știrea a fost publicată marți, 29 iulie 2014, 05:15 în categoria

Ponderea veniturilor bugetare în PIB este la minimul ultimilor 4 ani Deși au introdus două taxe în 2014 - taxa pe stâlp și acciza pe benzină - Finanțele au coborât veniturile în PIB față de anul trecut.

Guvernul a venit în 2013 cu două valuri de modificări fiscale, iar în  prima parte a acestui an s-a materializat o nouă creștere a fiscalității, însă deși Ministerul Finanțelor a agasat mediul de afaceri anul trecut cu noi impozite și taxe majorate, veniturile totale ale bugetului consolidat au coborât în S1 spre 15% din Produsul Intern Brut, marcând unul dintre cele mai slabe semestre din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimii patru ani.

„Dacă analizăm veniturile fiscale din taxe și impozite, fără creșterile de im­pozite din ultimii ani și fără măsurile temporare, se observă o scădere a veniturilor bugetare ca procent din PIB, explicabilă în mare parte prin creșterea eva­ziunii fiscale“, spune Ionuț Dumi­tru, președintele Consiliului Fiscal. El estimează evaziunea la circa 16% din PIB

La sfârșitul primului trimestru veniturile bugetare totale au ajuns la 100,4 mld. lei, reprezentând doar 15,2% din PIB. În primele șase luni din 2013 veniturile totale reprezentau 15,5% din PIB, în timp ce în primul semestru din 2011 ponderea veniturilor în PIB se apropiase de 16%. Veniturile fiscale erau la sfâr­șitul lunii iunie de 60,9 mld. lei (9,2% din PIB). România a rămas în ultimii ani cu stigmatul de țară europea­nă cu una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor anuale în PIB, de 31-32%.

„Colectarea veniturilor bugetare a fost una slabă în primul semestru al anu­lui, veniturile din taxe și impozite fiind cu circa 1,8-2 mld. lei sub nivelul programat. Dacă includem și veniturile din fonduri europene, diferența este de peste 3,5 mld. lei. Colectarea nu reu­șeș­te să captureze evoluția activității eco­nomice“, mai spune Ionuț Dumitru.

Anul trecut, în urma aplicării celor două valuri de modificări fiscale, Minis­terul Finanțelor a încasat doar un miliard de lei, deși își propusese să obțină plus de venituri bugetare de peste 3 miliarde de lei de la sectorul privat, potrivit datelor transmise de Agenția Na­țio­nală de Administrare Fiscală (ANAF).

Pe ansamblul întregului an 2013 veniturile totale ale bugetului consolidat au coborât la 31,8% din PIB, marcând unul dintre cei mai slabi ani din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimul deceniu, 2013 putând fi comparat doar cu anul de criză 2009.

În acest an, Ministerul Finanțelor ar urma să încaseze aproximativ 1,4 mld. lei din taxa pe construcțiile speciale, supra­nu­mită „taxa pe stâlp“, triplu față de esti­mă­rile inițiale. Sumele declarate de operatorii eco­nomici pentru taxa pe construcții spe­ciale a fost de aproximativ 1,45 miliarde de lei, iar la primul termen de plată s-au încasat 710,4 milioane de  lei, potrivit infor­ma­țiilor anunțate de Finanțe. Ministerul Finanțelor a estimat că în 2014 se vor încasa 488 mil. lei din impozitul pe construcții.

Consiliul Fiscal consideră că plusul de încasări din „taxa pe stâlp“ a fost deja consumat în acest an prin amânarea cu trei luni a implementării accizei suplimentare la carburanți, precum și prin decizia de restituire a unei părți din aceasta către marii transportatori, care au un impact bugetar negativ cumulat de 923 mil. lei.

Cine a performat mai slab în S1

Cea mai slabă performanță în materie de colectare se înregistrează la TVA și impozitul pe venit, spune șeful Consiliului Fiscal.

Vânzările cu amănuntul au crescut în primele cinci luni cu 8,2% în termeni de volume, iar încasările din TVA au crescut doar cu 1,4% la cinci luni, respectiv 1,9% la șase luni față de aceeași perioadă a anului anterior. În cazul impozitului pe venit, încasările au crescut doar cu 0,6% în primele șase luni față de o creștere programată de aproximativ 5,6% pe întreg anul 2014, în condițiile în care salariul me­diu a crescut în medie cu 4,8% pe pri­me­le cinci luni ale anului față de aceeași pe­rioa­dă a anului anterior, iar numărul mediu de salariați a fost în primele cinci luni cu circa 0,8% mai mare față de primele cinci luni ale anului anterior. În plus, încasările din impozitul pe venit au crescut doar cu 0,6%, în timp ce sumele colectate din contribuții sociale au crescut cu 5,6% (față de o creștere programată pe tot anul 2014 de circa 6,3%).

Cele două categorii - impozit pe venit și CAS - ar trebui să fie corelate și nu există o explicație rezonabilă pentru evoluția nefavorabilă la încasările din impozitul pe venit, spune Dumitru.

„Atunci când discutăm de reducerea fiscalității pe muncă, absolut necesară pentru a stimula economia, trebuie să găsim soluții pentru rezolvarea problemei de fond, respectiv îmbunătățirea colectării veniturilor, altfel rămânem într-un cerc vicios în care o scădere de taxe, în lipsa unei îmbunătățiri a colectării, conduce la nece­sitatea creșterii altor taxe pentru a com­pensa impactul negativ asupra bugetului. Fără o politică de toleranță zero la eva­ziu­nea fiscală și o restructurare profundă a ANAF nu se poate rezolva problema“, apreciază șeful Consiliului Fiscal.

Evaziunea fiscală  înseamnă  jumătate din veniturile bugetare

Evaziunea fiscală a atins în 2013 nivelul de 16,2% din PIB, ceea ce, la un PIB de 140 de miliarde de euro în 2013, înseamnă aproape 23 de miliarde de euro, adică jumătate din cât a stâns Fiscul la bugetul consolidat anul trecut (200 mld. lei, adică 45 mld. euro).

Potrivit unei analize a președintelui Consiliului Fiscal Ionuț Dumitru (

foto

), publicată recent, evaziunea fiscală a însemnat în 2013 16,2% din PIB (22,7 mld. euro), față de 16,7% din PIB în 2012. Cea ma mare evaziune se petrece pe zona de TVA, 12,2% din PIB (aproape 17 mld. euro). Urmează CAS unde se practică o evaziune echivalentă cu 2,4% din PIB. În aceeași vreme, cu o pondere a veniturilor în PIB de doar 32,7%, România s-a aflat în 2013 pe penultimul loc în UE (înaintea Lituaniei) media veniturilor în PIB fiind în Uniune de 45,7%. Cea mai mare evaziune de TVA se petrece pe zona industriei alimentare - 99,9 miliarde de lei, urmată de agricultură, cu 6,3 miliarde de lei.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mihaela Claudia Medrega

0 comments :

Trimiteți un comentariu