Președintele Rusiei Vladimir Putin nu se aștepta ca Germania cancelarului Angela Merkel să fie de acord cu sancțiunile impuse Rusiei de UE deoarece acestea ar reprezenta o amenințare pentru exporturile germane către Rusia, în condițiile în care anul trecut unu din zece exportatori nemți și-a trimis mărfurile pe piața rusească. El a subestimat hotărârea lui Merkel de a reacționa la implicarea Moscovei în criza ucraineană, iar aceasta demonstrează că anii petrecuți de Putin în Germania de Est în perioada comunistă ca agent al serviciilor secrete rusești nu au fost suficienți pentru a aprecia corect mentalitatea nemților de astăzi, scrie Financial Times.Putin a lucrat în fosta RDG (Republica Democrată Germană) din 1985 până în 1990 ca agent KGB.
Luna trecută, cele 28 de state membre ale UE au impus sancțiuni aspre împotriva Rusiei ca răspuns la sprijinul pe care Putin îl oferă separatiștilor proruși în războiul civil din Ucraina. Deși Putin se aștepta ca Merkel să refuze orice măsură care i-ar afecta pe exportatorii germani, chiar Germania a fost cea care a promovat setul de sancțiuni. Prioritatea lui Merkel și a lui Frank-Walter Steinmeier, ministrul de externe al Germaniei, este menținerea solidarității europene.
„Putin gândește ca un agent KGB de modă-veche. Vede totul ca pe un joc de genul totul sau nimic. El lasă loc de diverse opțiuni și încearcă să dezbine UE și Vestul prin contacte bilaterale“, spune Andreas Shockenhoff, vicepreședinte al Uniunii Creștin-Democrate, partidul Angelei Merkel.
Reacția lui Merkel nu ar fi trebuit să fie totuși surprinzătoare. Atitudinea lui Putin a început să o îngrijoreze încă din martie, când peninsula Crimeea, fost teritoriu ucrainean, a fost anexată de Rusia, într-un mod considerat ilegitim de către UE și de SUA. Încă de când Putin a devenit președinte în 2012, cancelarul german și-a exprimat nemulțumirea față de tendința autoritară și naționalistă de la Kremlin. Merkel și-a pierdut încrederea în Putin și pentru că s-a simțit mințită de nenumărate ori. Cei doi ai avut peste 30 de conversații telefonice în care Putin pretindea că este dispus să oprească mișcarea separatistă din Ucraina.
Până în prezent, rolul Germaniei în UE era să se ocupe de reglementările economice și fiscale în cazul crizelor apărute în zona euro. Politica externă făcea parte din sarcinile Franței și Marii Britanii.
Christoph Betram, analist în politică externă, consideră că slăbiciunea celorlalte guverne europene în criza actuală amplifică nevoia de a acorda un rol mai important Germaniei în astfel de decizii. Betram a explicat că Germania este o țară care dintotdeauna a acceptat politicile externe stabilite de ceilalți, însă acum a fost silită să preia controlul.
Merkel nu dă prea multe detalii despre dezbaterile asupra politicii externe, fiindcă știe că alegătorii ar prefera ca Germania să nu participe în astfel de hotărâri.
Conform unui sondaj de opinie realizat de către fundația Körber în luna mai, doar 37% dintre nemți sunt de părere că Germania ar trebui să se implice mai mult în crizele internaționale, în timp ce 60% ar prefera ca Berlinul să mențină un profil discret. Putin a subapreciat-o pe Merkel probabil din cauza atitudinii pe care aceasta o adoptă în general, de a aștepta să vadă cum evoluează situația. Este pertinent pentru Putin să creadă că germanii nu vor interveni militar în Ucraina, dar nu ar trebui să creadă și că ei vor rămâne indiferenți. Deși expresia îi face pe politicienii germani să se simtă jenați, Merkel știe ce înseamnă „interesul național“. În Ucraina, aceasta ar însemna contestarea anexării Crimeei, chiar dacă ar veni la pachet cu numeroase consecințe economice. În situația actuală, este vorba nu doar de protejarea piețelor de export, ci și de probleme legate de siguranță și prosperitate, solidaritate europeană, apărarea statului de drept și protejarea drepturilor omului.
0 comments :
Trimiteți un comentariu