România este pregătită să intre în anticamera zonei euro (ERM II) din punctul de vedere al criteriilor de la Maastricht, care vizează indicatori precum inflația, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar și datoria publică, dar acestea nu mai sunt suficiente, fiind necesară și recuperarea decalajelor legate de nivelul de trai.Cele mai importante probleme în calea adoptării euro sunt legate de criteriile de convergență reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor, care reprezintă doar jumătate din media UE.
„România este o țară ambițioasă, criteriile de aderare la euro sunt îndeplinite. Întregul proces trebuie realizat corespunzător, însă este nevoie și de un consens politic. Avem un drum lung și dificil de parcurs până la realizarea acestui obiectiv. Poate fi considerat un interval rezonabil, până la aderare, data de 1 ianuarie 2019“, a declarat Mugur Isărescu la Cluj, în cadrul conferinței științifice anuale a economiștilor români din mediul academic din străinătate.
Guvernul Ponta a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dată țintă pentru aderarea României la zona euro. Precedenta dată pentru adoptarea euro era 1 ianuarie 2015 de pe vremea guvernului Boc. România a ajuns la un „consens politic“ în ceea ce privește aderarea la zona euro, atât președintele, cât și primul-ministru anunțând că ținta poate să fie 2019.
Isărescu spune că principalele condiții pentru a beneficia de avantajele adoptării euro sunt îndeplinirea durabilă a criteriilor de convergență nominală și nu accidentală, forțată sau temporară, atingerea unui nivel relativ ridicat de convergență a venitului pe locuitor anterior intrării în zona euro, respectiv eficacitatea noului cadrul instituțional al zonei euro în prevenirea și combaterea dezechilibrelor care amenință evoluția economică. Guvernatorul BNR a afirmat că un prim pas pentru adoptarea euro este aderarea la Uniunea Bancară. „Trecerea la moneda euro antrenează în mod automat statutul de membru al Uniunii Bancare. Chestiunea apartenenței la Uniunea Bancară rămâne doar una de alegere a momentului“, a spus Isărescu. În ceea ce privește oportunitatea unei amânări a intrării în Uniunea Bancară până la momentul adoptării euro, guvernatorul consideră că este de preferat ca România să intre cât mai repede în această uniune pentru a putea participa din interior la construcția unui mecanism căruia oricum va trebui să i se alăture.
Uniunea Bancară este un proiect de creare a unui cadru uniform de reglementare și supraveghere la nivelul UE susținut de trei piloni din care numai unul, introducerea mecanismului unic de supraveghere a băncilor, a prins contur până acum. Stabilirea unui mecanism unic de rezoluție și implementarea unei scheme unice de garantare a depozitelor bancare în cadrul Uniunii Bancare sunt ceilalți doi piloni, care continuă să ridice probleme de negociere și de armonizare a pozițiilor diferitelor state.
Isărescu spune că România a rămas singura țară „ambițioasă“ dintre statele estice ale Europei care și-a fixat o dată pentru aderarea la euro, în condițiile în care Bulgaria, Polonia, Cehia sau Ungaria și-au încetinit pregătirile pentru aderarea la zona euro.
„Avantajele adoptării euro au devenit mai puțin evidente, iar costurile mai vizibile în contextul crizei financiare și economice mondiale. Apartenența la zona euro nu mai implică în mod automat reducerea costurilor de finanțare“, a menționat Isărescu. Guvernatorul BNR a mai spus că piețele au reînceput să evalueze riscul în funcție de circumstanțele specifice fiecărei țări, iar trenarea creșterii economice în zona euro diminuează beneficiile procesului de integrare comercială.
Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, țările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puțin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naționale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variație de plus/minus 15% față de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergență sunt legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea prețurilor și convergența ratelor dobânzilor pe termen mediu și lung.
O țară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht înainte de a intra în zona euro - deficitul bugetar nu poate depăși 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflația să nu depășească cu 1,5% media celor mai performante trei țări din zona euro. România îndeplinește deja criteriile legate de deficitul bugetar (3% din PIB în anul 2013), datoria publică (circa 38% din PIB în 2013) și rata dobânzilor pe termen lung (5,4%, decembrie 2013).
’’N-am cum să vorbesc despre dinamica actuală a economiei, BNR se ferește să intre în orice dispută politică’’, a răspuns Mugur Isărescu, fiind întrebat cum comentează scăderea PIB-ului în ultimele două trimestre.
Mugur Isărescu a participat la prima ediție a Conferinței Științifice Anuale a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), organizată la Cluj de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Participanții la acest eveniment științific sunt economiști români, afiliați unor universități sau institute de cercetare din străinătate, dar și din țară.
Mugur Isărescu a fost avizat în unanimitate de comisiile parlamentare reunite de buget, finanțe-bănci din Parlament pentru al cincilea mandat de guvernator al BNR, cu o perioadă de cinci ani, poziție pe care o ocupă de 24 de ani. Doctor în Științe economice, Isărescu este guvernator al BNR din septembrie 1990 și președinte al Consiliului de Administrație. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 și octombrie 2009.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu