Suprasaturate de lichiditate și în lipsa unor investiții sigure, băncile au ajuns să plătească Germaniei, Olandei, Finlandei, Belgiei și Austriei pentru a le da bani cu împrumut

Discursurile energice ale președintelui BCE Mario Draghi și lipsa unor investiții mai sigure pentru excesul de lichiditate al băncilor au dus costurile de finanțare din zona euro atât de jos, încât săptămâna aceasta randamentele obligațiunilor suverane ale mai multor țări membre, Olanda, Finlanda, Belgia și Austria, au ajuns în teritoriu negativ, ceea ce înseamnă că investitorii practic plătesc guvernele acestor state să le împrumute banii. Săptămâna trecută și Germania a vândut obligațiuni la randamente negative.

Aceste țări, considerate mult mai sigure economic decât cele de la periferia zonei euro, au mai fost într-o astfel de situație în 2012, un an critic pentru regiune în care investitorii se temeau că uniunea monetară se va des­tră­ma. Acum, inversarea legăturii tradi­ționale dintre creditor și debitor vine în condițiile în care mai mulți laureați ai Premiului Nobel au criticat mentalitatea economică tradițională, au avertizat că inflația de care se tem monetariștii este „prostească“ și le-au cerut guvernelor să investească masiv în infrastructură pentru a ridica economiile. Sutele de miliarde de euro pe care BCE le-a injectat până acum în sistemul bancar nu au ajuns încă să energizeze economiile.

O explicație a „generozității“ investitorilor în privința finanțării statelor ar fi că unele bănci s-ar putea să prefere să cumpere obli­gațiuni în loc să fie taxate de BCE cu o do­bândă de 0,10% pentru banii pe care-i păs­trează la loc sigur în depozitele instituției – rezultatul deciziei fără precedent a băncii centrale a zonei euro de a duce în iunie în teritoriu negativ rata de dobândă la depozite, scrie agenția Thomson Reuters. Acești bani sunt primiți tot de la BCE.

Reducerea dobânzii și excesul substanțial de lichiditate din sistemul bancar din zona euro au împins dobânda împrumuturilor reciproce bancare overnight Eonia la minime record.

Puterea cuvântului lui Draghi

De asemenea, investitorii ar putea acționa sub impulsul discursului electrizant al lui Draghi de la simpozionul bancherilor centrali de la Jackson Hole în care acesta a sugerat că BCE va face mai mult pentru a ridica economia zonei euro și limita riscul deflației. Comentariile lui au întărit așteptările investitorilor că BCE va da drumul, urmând destul de târziu exemplul Rezervei Federale americane, unui program de achiziții de active, probabil titluri de stat, cu bani printați special în acest sens.

„Comentariile lui Draghi de la Jackson Hole sprijină ideea noastră că BCE se va angaja complet într-un pro­gram de quantitative easing, probabil pe la sfârșitul anului“, au spus analiștii de la Capital Economics.

Un sondaj de opinie efectuat de Reuters în rândul dealerilor de pe piețele financiare arată o probabilitate de 50% ca BCE să implementeze un program de ajustare cantitativă în următoarele 12 luni. Costurile de finanțare din zona euro sunt în cădere liberă de când Draghi a promis în 2012 că va face „orice va trebui“ pentru a salva euro.

Obligațiunile finlandeze, austriece, belgiene, olandeze și mai ales cele nemțești sunt considerate active mai sigure pentru investitorii care încearcă să scape la activele riscante precum acțiunile.

Coborârea în teritoriul negativ a randamentelor acestor titluri coincide cu acutizarea conflictului economic dintre Occident și Rusia și a crizei ucrainene și cu publicarea unor date descurajatoare privind marile economii din zona euro.

Randamente pe minus în criză

Yieldurile obligațiunilor cu scadența la doi ani ale Austriei, Finlandei, Olandei și Germaniei, dar și ale Danemarcei și Elve­ției, state de asemenea considerate sigure, au mai coborât în teritoriul negativ în vara anului 2012, când criza din zona euro a ajuns la un punct critic.

Atunci randamentele obligațiunilor cu maturitatea la 10 ani ale Spaniei (aceste randamente sunt un barometru al costurilor de finanțare ale unui stat) au ajuns la niveluri la care Grecia, Portugalia și Irlanda au fost forțate să ceară ajutor financiar de la UE și FMI. Un bailout pentru Spania, a patra economie ca mărime din zona euro, ar fi fost mult mai costisitor și dificil de susținut. Criza era exacerbată de lipsa de acțiuni concrete din partea liderilor europeni, țările de la periferie se confruntau cu un exod al capitalului către piețele mai stabile, iar investitorii luau în calcul pericolul deflaționist și riscul ca zona euro să se destrame.

„Va dura mult timp până când BCE va începe să ridice dobânzile, iar acest scenariu este conturat de inflația slabă, datele descurajante și de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Oamenii își mută banii în active mai sigure. Yieldurile pot rămâne negative dacă turbulențe din Ucraina se intensifică“, apreciază Allan von Mehren, analist la Danske Bank.

Gura de oxigen oferită de BCE este atât de revigorantă încât și Grecia, un stat până nu demult cu un picior în faliment și epicentrul crizei din zona euro, are de gând să profite. Presa elenă a scris recent că Atena intenționează să preschimbe în următoarele săptămâni tituri de Trezorerie în obligațiuni în valoare de 1,5 miliarde de euro cu scadența de 3-5 ani.

Mai mulți laureați ai Premiului Nobel au avertizat, la un simpozion din Germania, că inflația de care se tem monetariștii în prezent este „prostească“ pentru că nu există perspective de creștere a consumului. Unul dintre aceștia, Peter Diamond, a cerut guvernelor să finanțeze proiecte ample de infrastructură deoarece costurile investițiilor în drumuri, poduri și universități pălesc în fața efectelor pozitive precum reducerea șomajului și a cheltuililor pentru securitate socială și creșterea capacității de a produce bunuri cu valoare adăugată mare cu personal mai bine pregătit.

Altul, Christopher Sims, a atenționat că „quantitative easing“ nu dă rezultate atunci când guvernele acompaniază achizițiile de bonduri cu avertizări că datoriile va trebui contrabalansate fie prin diminuarea cheltuielilor, fie prin majorarea taxelor.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru