Jocul orgoliilor și intereselor: Cum își împart statele europene puterea în Comisia Europeană în vremuri de criză și cu ce se alege România

Riscul revenirii, într-o formă sau alta, a crizei economice, nevoia de a coordona revenirea economică în UE împăcând austeritatea germană cu relaxarea bugetară cerută de Franța și Italia, nevoia de a găsi aliați comerciali într-o lume tot mai competitivă și intensificarea pericolelor geopolitice în contextul schimbării polilor de putere la nivel mondial fac ca echipa de comisari a viitorului președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker să fie una dintre cele mai importante din istoria Uniunii Europene.

Importanța acestei echipe rezultă din chiar șeful ei, fostul premier al Luxemburgului și fostul preșe­dinte al Eurogroup Jean-Claude Juncker. Juncker, debarcat de pe scena politică de un scandal de spionaj, a fost scos din anonimat de cancelarul german Angela Merkel, semn că cel mai puternic și influent politician european al momentului nu vrea să riște. Iar cancelarul are multe de riscat.

Așa cum reiese din informațiile scurse în presă, noua echipă a lui Juncker va fi mai politică, mai bine definită și mai concentrată în jurul priorităților și va reprezenta cea mai mare reformă a puterii executive a UE din ultimul deceniu, scrie Financial Times.

Cea mai importantă schimbare este crearea unor poziții vicepreședințiale, care nu vor avea departa­mente proprii, dar ocupanții lor vor supraveghea alți comisari care dezvoltă propuneri legislative.

Componența oficială și portofoliile echipei lui Juncker urmează să fie anunțate pe 9-10 septembrie, însă în presă a apărut deja o variantă. EurActiv a prezentat proiectul unei organigrame datate 2 septembrie. Documentul este „plin de surprize“, notează agenția. Portofoliul pentru „Piața internă“ a dispărut, portofoliul pentru „Agenda digitală“ este înlocuit cu poziția de vicepreședinte pentru „Cultură și Internet“, nu va mai exista un comisar pentru „Extindere“, a apărut un post de vicepreședinte pentru „Îmbunătățirea reglementării“, unul de vicepreședinte pentru „Uniune energetică“ și unul de vicepreședinte pentru „Creștere, Uniunea economică și monetară, semestrul european și dialog social“. În total există șase poziții de vicepreședinte, iar câteva dintre acestea sunt în special importante în actualul context – cea care are în răspundere bugetul, deoarece banii europeni au un rol vital în dezvoltarea Europei de Est, cea care privește uniunea energetică euro­peană în contextul în care această uniune este promovată ca soluție la contrabalansarea influenței Rusiei asupra securității energetice a UE, și cea referitoare la afacerile externe și politica de securitate, date fiind criza ruso-ucraineană și nevoia UE de a găsi aliați economici.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru