România va pierde peste patru milioane de locuitori până în anul 2050, iar cele mai dramatice scăderi ale populației se vor înregistra în regiunile din sudul țării, arată o nouă analiză realizată de profesorul Vasile Ghețău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române.Cele mai mari scăderi ale populației, luând în considerare și fenomenul migrației interne, vor avea loc în regiunea sud-vest Oltenia (adică în județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea), care va pierde 33% din populație până în 2050, adică aproape 700.000 de locuitori.
De asemenea, celelalte două regiuni din sudul țării (regiunea sud- Muntenia și sud-est) vor rămâne cu o populație cu 29%, respectiv 28% mai mică decât în 2011, potrivit estimărilor profesorului Ghețău.
Deși proiecțiile demografice par a fi îndepărtate, scăderea forței de muncă, îmbătrânirea populației și creșterea costurilor cu persoanele vârstnice sunt elemente importante pentru deciziile de business, în timp ce scăderea populației afectează semnificativ creșterea economică.
O situație cu totul specială o înregistrează regiunea București-Ilfov, puternic influențată de migrația internă (adică de stabilirea locuitorilor din alte regiuni în Capitală). Dacă nu ar exista fenomenul migrației, populația din București-Ilfov s-ar reduce cu circa un sfert până în anul 2050, iar vârsta medie a locuitorilor ar fi de aproape 52 de ani în acel an, extrem de înaintată.
„În general, regiunea de sud a țării a fost afectată de o îmbătrânire masivă a populației, ca urmare a fluxurilor migratorii ale tinerilor către Capitală. Iar situația este dramatică din acest punct de vedere, pentru că în Teleorman, de exemplu, rata mortalității ajunsese la un nivel record, de 17 la mia de locuitori, cu mult peste media națională de 11- 12 la mie. În ceea ce privește regiunea București-Ilfov, aceasta «trăiește» din imigrație, pentru că altfel situația ar fi dezastruoasă. Bucureștiul a beneficiat de un aport de imigranți tineri, ceea ce a salvat regiunea din punctul de vedere al indicatorilor demografici“, a explicat Ghețău.
În opinia profesorului Ghețău, migrația populației românești între regiunile țării înregistrată la nivelul anului 2011 (luată ca bază de calcul pentru proiecțiile demografice viitoare) a ilustrat starea actuală a decalajelor economice dintre regiuni, iar aceste decalaje de dezvoltare economică se vor menține cel puțin pentru o perioadă de 15- 20 de ani. Iar acest lucru este susținut și de faptul că în 2011 valoarea PIB în regiunea București-Ilfov era de peste patru ori mai mare decât în regiunea Moldovei și de trei ori mai mare decât în regiunile din sudul țării.
Natalitatea mai scăzută din regiunea de vest a țării, determinată și de faptul că investițiile din această regiune au condus la crearea mai multor locuri de muncă decât în alte zone, este un factor care a contribuit la prognoza demografică care indică o scădere cu 21% a populației până în 2050 în vestul țării, ceea ce înseamnă că această regiune va pierde cel puțin 390.000 de locuitori până la jumătatea secolului. „Deși în regiunea de vest rata natalității mai scăzute accelerează scăderea populației, se observă o îmbunătățire a acestui indicator începând cu perioada 2003- 2004, pe fondul adoptării legii privind acordarea de indemnizații și concediu de creștere a copiilor“, a explicat profesorul Ghețău.
Îmbătrânirea populației este cea mai mare problemă demografică a României, situație cu care se confruntă și alte state europene, însă statisticile pe regiuni diferă. Analiza profesorului Ghețău arată că dacă în 2011 vârsta medie a populației din nord-estul țării era de 39,6 ani (față de o medie națională în jurul a 40 de ani), până în 2050 aceasta va crește la 44,7 ani (în cazul în care migrația se ia în considerare) sau la 43,5 ani (dacă locuitorii zonei nu migrează).
La nivel național, până în 2050, vârsta medie a populației va ajunge la circa 47 de ani.
La polul opus se situează statisticile din regiunea București-Ilfov, unde în 2011 vârsta medie a populației era de 40,4 ani și va ajunge la 47,8 ani în 2050 (incluzând tinerii care migrează spre Capitală) sau la nivelul alarmant de 51,7 ani în 2050, în cazul în care nu va exista migrație.
Iar strâns legat de îmbătrânirea populației este indicatorul ratei de dependență a vârstinicilor, pentru care proiecțiile viitoare sunt îngrijorătoare mai ales pentru regiunea București: dacă în 2011 raportul era de 20,7 bătrâni (persoane de peste 65 de ani) la 100 de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, până în 2050 se va ajunge la un raport de 48 de bătrâni la 100 de „tineri“ (dacă va exista migrație către Capitală) sau la 70,6 la 100 de persoane de până în 64 de ani, dacă nu se va „împrospăta“ populația Bucureștiului cu migranți tineri.
„Implicațiile fenomenului de îmbătrânire demografică vor cădea în sarcina populației care va fi activă pe piața muncii, de aceea trebuie reformat întregul sistem de asistență socială pentru a putea fi sustenabil“, a mai spus Vasile Ghețău. El a mai precizat că proiecțiile pe care le-a făcut au la bază datele definitive ale recensământului din 2011, dar că evoluția negativă a populației a continuat și în perioada 2012- 2014 (în prezent țara având sub 20 de milioane de locuitori), ceea ce înseamnă că seriile de proiectări demografice actualizate ar putea ilustra o situație și mai dramatică.
0 comments :
Trimiteți un comentariu