Randamentele la titlurile de stat au scăzut în trimestrul al treilea, continuând trendul descendent pe care s-au înscris în prima jumătate a anului, evoluția fiind influențată de inflația redusă, îmbunătățirea percepției de risc față de România și reducerea dobânzii-cheie.Randamentele pentru titlurile cu scadența la șase luni s-au menținut în jur de 2%, de cinci ori mai mici decât în 2009. Pentru titlurile cu maturitatea de un an, randamentele au coborât la 2,22%, după ce la sfârșitul lunii iunie urcaseră ușor, la 2,5%. Trendul a fost descendent și în cazul titlurilor cu scadența pe termen mediu și lung.
Unii analiști se așteaptă la o inversare a trendului în perioada următoare pe fondul unei posibile reorientări a investitorilor către piețele dezvoltate. Creșterea ratelor de dobândă de către banca centrală americană în următoarea perioadă ar putea duce la creșterea randamentelor pe piețele de frontieră și emergente.
„Nu cred că randamentele la titluri de stat vor mai continua să scadă. Cred că mai degrabă vor avea o tendință de creștere. Până acum au fost lichidități care s-au îndreptat spre piețele de frontieră ca România. Evoluția este influențată și de decizia Fed, s-ar putea să fie o reorientare către piețele dezvoltate“, a spus analistul economic Aurelian Dochia.
Pe de altă parte, analiștii se așteaptă ca BNR să continue reducerea dobânzii-cheie, aceasta urmând să scadă până la 3% luna aceasta și chiar la 2,75% până la finalul anului.
Diminuarea costurilor la care se împrumută statul a venit pe fondul inflației reduse și al îmbunătățirii percepției de risc privind România. În luna august, BNR a redus din nou prognoza de inflație pentru acest an, de la 3,3% la 2,2%. Totodată, BNR a coborât dobânda-cheie la un nou minim, 3,25% pe an.
România a revenit în acest an la calificativul „investment grade“ de la toate cele trei mari agenții de rating, Standard&Poor;’s (S&P;), Moody’s și Fitch. Agenția de rating Fitch a anunțat la începutul lunii septembrie că menține România în categoria recomandată investitorilor și a reconfirmat perspectiva stabilă a ratingului datoriei guvernamentale.
„Istoric avem multe titluri de stat cumpărate de americani, dar în ultimul timp au crescut expunerile pe titlurile de stat românești din partea europenilor. Acest lucru face ca o creștere a dobânzilor din partea Fed să nu aibă un efect semnificativ, acesta fiind compensat și de reducerea dobânzii de către BCE. Totodată, reducerea dobânzii-cheie de către BNR, probabil cu 50 de puncte de bază până la finalul anului, va avea un impact direct asupra randamentelor, mai ales la titlurile pe termen lung“, a spus Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Țiriac Bank.
Ministerul Finanțelor a vândut luni obligațiuni de 244 mil. lei, 60% din suma vizată, după ce investitorii au suprasubscris oferta, dar au cerut un randament mai mare decât în august, când statul a deschis ultima dată emisiunea cu scadență în iunie 2021.
Trezoreria intenționa să vândă obligațiuni în valoare de 400 de mil. lei, pentru care a primit oferte de 617,5 mil. lei. Randamentul mediu anual cerut de cumpărători s-a situat la 4,26%, în urcare față de 4,14% pe an în luna august și 3,88% pe an în iulie. Ieri Ministerul Finanțelor a mai împrumutat 60 mil. lei printr-o licitație suplimentară.
„Nu este o surpriză că nu s-a luat toată suma. Exista deja un buffer de lichiditate și Ministerul Finanțelor își permite să refuze anumite oferte, mai ales că aversiunea la risc a continuat“, a spus Pătrulescu.
De la începutul anului, Ministerul Finanțelor a împrumutat din piața internă 29 de miliarde de lei și 929 milioane de euro prin vânzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe piețele internaționale, respectiv 2 miliarde de dolari și 1,25 miliarde de euro, prin trei emisiuni de obligațiuni cu maturități de 10 și respectiv 30 de ani.
Agravarea conflictului din Ucraina ar putea avea o influență negativă asupra costului la care se împrumută statul.
„Impactul direct al conflictului este destul de mic, dar există un impact indirect. 70% din exporturile României pleacă în Uniunea Europeană. Afectarea perspectivelor de creștere din Europa, inclusiv din cauza sancțiunilor impuse poate avea efecte negative asupra costului de împrumut“, a adăugat Pătrulescu.
0 comments :
Trimiteți un comentariu