Turcia ar putea să se confrunte cu prima prăbușire a unei bănci după mai mult de zece ani, Bank Asya, una dintre cele mai mari instituții financiare islamice din țară, fiind prinsă într-o luptă cu președintele Recep Tayyip Erdogan, care susține că aceasta are legături cu adversarul său politic clericul Fethullah Gulen, exilat în SUA, scrie Bloomberg. Banca acuză un „linșaj economic“ și o campanie de defăimare în presă.Banca Asya a căzut de pe primul loc în rândul băncilor islamice din Turcia din punctul de vedere al activelor, ocupat în decembrie, pe locul patru, potrivit The Wall Street Journal. Erdogan l-a acuzat pe Gulen că a instigat declanșarea unei investigații privind fapte de corupție ale unor membri ai guvernului său în decembrie anul trecut.
Disputa a ajuns și pe terenul afacerilor, unde companii cu legături cu Gulen, precum banca Asya sau compania din minerit Koza Altin Isletmeleri, spun că au fost supuse unor atacuri țintite.
Banca se plânge că autoritatea de supraveghere a sistemului bancar i-a interzis vânzarea de obligațiuni islamice de 140 de milioane de lire turcești (50 milioane de euro) și că a fost supusă unui audit intens timp de zece luni, dar spune că „a trecut toate testele posibile“.
Acțiunile Bank Asya au fost suspendate de la tranzacționare timp de cinci săptămâni, până în 15 septembrie.
„Tranzacționarea acțiunilor Bank Asya s-a reluat și banca a început să o ia în jos“, spunea președintele Erdogan pe 15 septembrie. După reluarea tranzacțiilor, banca a pierdut peste 35% din valoare în doar două zile.
Compania aeriană Turkish Airlines, deținută în proporție de 49% de statul turc, este una din companiile care și-au retras depozitele din banca Asya. Depozitele băncii s-au diminuat cu 25% la 13,6 miliarde de lire turcești (4,7 miliarde euro) în al doilea trimestru al anului față de perioada similară din 2013.
Acțiunea împotriva Asya „reflectă deteriorarea climatului de business din ultimii ani“ din Turcia, care ar putea îndepărta investițiile străine“, crede William Jackson, analist la Capital Economics din Londra. Deși demersul are cauze specifice, „acesta ar putea îndrepta atenția investitorilor înspre vulnerabilitățile acumulate în sectorul bancar turcesc în ansamblul său“.
„Ce antreprenor ar investi într-o țară în care președintele a provocat cu propriile puteri prăbușirea unei bănci“, s-a întrebat pe Twitter Sezgin Tanrikulu, parlamentar al formațiunii de opoziție Partidul Republican al Poporului.
Guvernul turc nu a mai salvat o bancă de după criza financiară din 2001, când peste 20 de bănci s-au prăbușit, iar guvernul a cheltuit 31% din PIB pentru a le salva.
0 comments :
Trimiteți un comentariu