„Cenușăreasa“ Europei: construcțiile din România au scăzut cu 20% în iulie, în timp ce în Ungaria și Slovenia au crescut cu peste 15-20%

România a avut în iulie cea mai abruptă scădere din Uniunea Europeană a lucrărilor de construcții, de 19,7%, raportat la luna similară a anului trecut, față de creșteri de 0,4% în zona euro, respectiv 0,6% la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit datelor prezentate miercuri de Eurostat.

Astfel, în iulie față de aceeași lună a anului anterior, producția din sectorul construcțiilor a crescut în opt state ale Uniunii Europene pentru care sunt disponibile datele și a scăzut în alte șase.

Cele mai putenice creșteri au fost înregistrate în Slovenia (24,8%), Ungaria (17,5%) și Spania (11,6%), iar cele mai abrupte scăderi în România (-19,7%), Portugalia (-8,8%) și Slovacia (-6,1%).

Față de iunie, lucrările de construcții au scăzut atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Șapte din cele 28 de state membre au înregistrat scăderi ale producției în construcții în iulie, în timp ce alte șapte au raportat creșteri.

Datele pentru celelalte țări nu sunt disponibile. Cele mai abrupte scăderi raportat la iunie au fost înregistrate în Cehia (-3,1%), Slovenia (-2,1%), Franța (-1,5%) și Polonia (-1%), iar cele mai puternice creșteri în Ungaria (3,9%), Germania (1,7%), Spania și Suedia (ambele 1%). România a înregistrat un declin de 0,2% în activitatea din sectorul construcțiilor în iulie.

În trimestrul al doilea față de primele trei luni ale anului, producția din sectorul construcțiilor a scăzut cu 1,5% în România. Raportat la cel de-al doilea trimestru al anului trecut, lucrările de construcții au coborât cu 10,6%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene au crescut cu 3,7%.

Scăderea lucrărilor de construcții în România vine în contextul în care infrastructura, un domeniu în care pot fi create zeci de mii de locuri de muncă și care, în aval, poate stimula și alte industrii, au fost lăsate de izbeliște în prima jumătate a acestui an de către autoritățile locale și centrale.

Statul a transformat din planuri pe hârtie în investiții concrete mult mai puține proiecte de infrastructură anul acesta și a redus drastic sumele direcționate către acest sector.

În prima jumătate a acestui an o serie de lucrări de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcțiilor au fost amânate. Spre exemplu, autostrada Comarnic-Brașov, prima șosea care ar trebui construită în concesiune de către statul român, are selectat un consorțiu de investitori privați de mai bine de jumătate de an, însă nici până acum contractul nu a fost semnat, în contextul în care încă se așteaptă aprobarea finanțării din partea băncilor comerciale și a instituțiilor internaționale de finanțare.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Florentina Dragu