Reducerea dobânzii de politică monetară de la 3,25% la minimul istoric de 3%Diminuarea rezervelor minime obligatorii la lei la 10%
Îngustarea la 2,75% a diferențialului dintre dobânzile la facilitățile de depozit și credit.
Creșterea economică slabă comparativ cu așteptările anterioare, nivelul redus al inflației și menținerea creditării totale în teritoriul negativ, dar și decizia Băncii Centrale Europene de a reduce dobânda de politică monetară la un minim istoric de 0,05%, au determinat BNR să continue relaxarea politicii monetare, de această dată printr-un „pachet“ de trei măsuri, abordare mai rar practicată.
Reducerea dobânzii de politică monetară de la 3,25% la minimul istoric de 3% a fost însoțită de o ajustare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei, la 10%, precum și de o îngustare a coridorului format de facilitatea de credit și de depozit în jurul dobânzii-cheie (dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR și respectiv plasează bani la BNR pe termen de o zi).
„Nu putem să rămânem străini de ceea ce se întâmplă în Europa și în jurul nostru și acționăm în mai mare măsură decât în trecut uitându-ne nu doar la evoluția inflației și a indicatorilor economici interni, dar și la evoluțiile din Europa. Pot să confirm că suntem influențați în mai mare măsură de ceea ce se întâmplă pe plan european. A păstra un ecart disproporționat între dobânzile din România și cele din țările vecine prezintă riscuri“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la briefing-ul de presă de după ședința de politică monetară.
Guvernatorul BNR, care își exprimase în mod repetat speranța că vom vedea creditarea totală în teritoriul pozitiv, eventual în vara acestui an, spune acum că nu se declară mulțumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, inclusiv pentru maniera în care abordează clienții. Cu toate acestea, Isărescu nu consideră pierdut „pariul“ cu creditarea, în condițiile în care împrumuturile în lei sunt în creștere.
Dinamica reală a creditului total acordat sectorului neguvernamental (lei și valută) s-a menținut în teritoriu negativ, inclusiv pe fondul intensificării operațiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanțurile instituțiilor de credit, consideră banca centrală.
„Creditarea în lei a crescut rapid, dar scade puternic creditarea în valută și pentru că se externalizează. Nu cred că BNR a pierdut pariul. Există fenomene pozitive. Noi ne ținem de cuvânt și reducem RMO la lei. Dar raportul credite/depozite a devenit subunitar. Băncile nu acordă credite nici cel puțin câte depozite sunt. Când va crește creditarea? Nu într-o singură zi. Treptat-treptat. Este vorba și de schimbare de comportamente, de încredere reciprocă și de comunicare mai corectă. Cred că băncile ar trebui să departajeze clienții buni de cei răi și să ajute clienții buni, să stea mai aproape de ei. Este în interesul lor.“
Împrumuturile în termeni reali în monedă națională și-au accelerat dinamica pozitivă, în condițiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor și populației au scăzut, preluând semnalele transmise de rata dobânzii de politică monetară, în opinia BNR.
În vederea creării premiselor favorabile redresării sustenabile a activității de creditare, precum și pentru a continua armonizarea mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile Băncii Centrale Europene și principalelor bănci centrale ale statelor membre ale UE, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei la nivelul de 10% de la 12%.
Guvernatorul BNR a sugerat că viitorul consiliu de administrație al BNR va continua reducerea treptată a rezervelor minime obligatorii la lei și valută, fără să afecteze rezerva valutară, însă va analiza cu „foarte mare atenție“ orice viitoare reducere a dobânzii-cheie, având în vedere traiectoria incertă a inflației pe termen lung. „Cred că viitorul CA, dacă va lua decizii în viitor de reducere de dobândă cu foarte mare atenție, pentru că nu suntem siguri pe menținerea inflației pe o traiectorie semnificativ mai redusă ca acum «à la longue»“, a spus Isărescu.
Rata anuală a inflației a ajuns în august la 0,84%, în scădere de la 0,95% în luna precedentă.
Cum justifică Banca Națională decizia de continuare a relaxării politicii monetare
+ Ritmul anual al creșterii economice a încetinit, cu precădere din cauza decelerării dinamicii cererii interne, atribuibilă în principal contribuției negative a formării brute de capital fix.
+ Dinamica reală a creditului total acordat sectorului neguvernamental (lei și valută) s-a menținut în teritoriu negativ, inclusiv pe fondul intensificării operațiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanțurile instituțiilor de credit.
+ În vederea creării premiselor favorabile redresării sustenabile a activității de creditare, precum și pentru a continua armonizarea RMO cu standardele și practicile în materie ale BBCE și principalelor bănci centrale ale statelor membre UE, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei la nivelul de 10% de la 12%.
+ În scopul reducerii volatilității ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară și al consolidării transmisiei semnalului ratei dobânzii de politică monetară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,75 puncte procentuale de la +/-3 puncte procentuale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu