Antreprenorii din Iași și din regiunea Moldovei consideră că regiunea lor este lăsată deliberat în subdezvoltare, în sărăcie, pentru că nu există niciun plan pentru a atrage investitori și fonduri financiare care să dezvolte o zonă rămasă mult în urmă.„Pe aici nu trece nicio autostradă, nici măcar o șosea-expres. Nu e nicio investiție majoră, cu excepția Delphi și Schweighofer. Și mă întreb de ce? Este clară lipsa de intenție a clasei politice pentru regiunea noastră. Investițiile străine sunt doar 2-3% din volumul național“, a declarat Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț Iași, la o întâlnire dintre Volksbank și ZF cu antreprenorii și firmele din zona Moldovei, în cadrul proiectului „România pe profit“.
Ca soluție de dezvoltare, Neculai Apostol, proprietarul unuia dintre cei mai mari producători de mezeluri din România, Kosarom, din Pașcani, a propus ca pentru regiunea de Nord-Est procentul de cofinanțare în cadrul proiectelor europene să scadă la 5-maximum 10%, de la 15% fonduri structurale sau 25% pe agricultură în prezent, iar birocrația să se reducă.
„Această birocrație de la Bruxelles face rău inclusiv țărilor dezvoltate, inclusiv nemților. În cadrul proiectelor, noi cumpărăm echipamente și utilaje inclusiv din aceste țări. Și ei pierd în acest fel“, a menționat Apostol.
În Iași, cel mai bogat județ din cea mai săracă zonă, care mai cuprinde Suceava, Botoșani, Neamț, Vaslui, Bacău și Vrancea, PIB-ul per capita este de 5.400 de euro, cu 20% sub media națională. Salariul mediu net este de 1.500 de lei, cu 10% sub media națională. În Botoșani și Suceava salariul mediu net este de 1.200 de lei, iar în Vaslui de 1.150 de lei. Firmele care activează în toate aceste județe au avut la finalul anului 2012 o cifră de afaceri totală de aproape 16 miliarde de euro. Ca o comparație, în vestul țării, Clujul și Timișul au 18,7 miliarde de euro.
Județul Iași, cu 770.000 de locuitori, are 146.000 de salariați și 18.000 de firme, care au afaceri cumulate de 4 miliarde de euro. Cea mai mare firmă este Delphi Diesel Systems, cu 2.000 de angajați și afaceri de 400 de milioane de euro. În ultimul timp, industriile IT (Amazon are un centru în Iași pe care vrea să-l extindă) și de componente auto au început să câștige teren, într-o zonă unde în topul celor mai mari angajatori sunt trei spitale și trei universități.
Dacă în regiunea de Vest antreprenorii locali consideră că multinaționalele, capitalul și băncile străine au ridicat zona, în zona de Nord părerile sunt împărțite. „Dacă băncile ar fi fost românești, cred că ar fi avut un cuvânt de spus în această criză și deciziile nu s-ar fi luat în altă parte“, a menționat reprezentanta unei firme din Iași.
Gheorghe Avram, proprietarul firmei DAS (construcții și instalații), din Iași, cu afaceri de peste 150 de milioane de lei și aproape 500 de angajați la finalul anului 2012, a menționat „dacă am fi avut politica noastră“, aveam capital ca să trecem prin criză și să nu fim atât de loviți. Nu mai veniți cu ideea că băncile străine sau companiile străine au salvat economia românească, a menționat el. De la București, de sus, lucrurile se văd într-un fel, dar aici jos nici nu vă dați seama cu ce se confruntă antreprenorii, a spus Avram.
Răzvan Bădălicescu, director IMM-uri și Corporate la Volksbank, a spus că intenția băncii este de a fi mai prezentă pe piața IMM-urilor, o zonă care a fost neglijată. „Volksbank a fost percepută mai degrabă ca o bancă de retail, avem și multe sucursale. Dar acum vrem să fim prezenți în această piață a IMM-urilor și am format 10 centre zonale de unde încercăm să acoperim nevoile antreprenorilor. Iașiul va deservi șapte județe.“
Dănuț Florescu, șeful băncii pe această zonă, le-a spus antreprenorilor că „suntem aici să discutăm cum scoatem piciorul din groapă“. „Vrem să vă cunoaștem și să spunem ce putem face noi ca bancă și să dăm un răspuns rapid la cererile voastre, chiar dacă el ar putea să fie nu“, le-a spus el antreprenorilor. Înainte să vă depuneți dosarul pentru fonduri europene, veniți să discutăm pentru a vedea ce este bancabil și ce nu, a adăugat Florescu. „Cele mai mari nefericiri le-am văzut pe aceste fonduri, pentru că cei care le-au accesat nu au discutat înainte, iar proiectele au eșuat“.
Problema băncilor în România este că au bani acum dar cererea de credite este extrem de redusă, în special din partea companiilor. De asemenea, capitalul care există este pe termen scurt, întrucât economisirea internă are ca scadență medie o lună, ceea ce face mai greu de finanțat proiecte pe termen lung, cum cer antreprenorii.
„Sursele financiare sunt scumpe în România, și de aceea pentru proiecte de investiții avem nevoie de bani din afară“, a menționat Bădălicescu.
Costul unui credit a fost un subiect discutat la întâlnirea de la Iași, Neculai Apostol, de la Kosarom, menționând în discuțiile pe care le-a avut cu bancherii rata dobânzilor la credite. „De ce să plătesc eu creditele neperformante?“, a spus el. Antreprenorii locali consideră că o dobândă rezonabilă la credite nu trebuie să depășească 2-3%. „În străinătate depui bani la bancă cu 1% și iei credite cu 2%. De ce să plătim în România o marjă mai mare?“, a spus un antreprenor.
Dacă oamenii de afaceri din Iași văd că Bucureștiul nu este interesat de această zonă, ei cer măcar să fie lăsați în pace, să nu apară taxe și impozite peste noapte, care să dea totul peste cap. „Și așa atmosfera în business s-a deteriorat, băncile sunt neîncrezătoare, având în vedere ce s-a întâmplat cu creditele, a menționat Paul Butnariu. „Avem nevoie de un mediu prielnic de afaceri și o predictibilitate legislativă, asta cer toți investitorii“.
Proiectul făcut de ZF cu Volksbank „România pe profit“ va continua cu Bucureștiul, Ploiești și Constanța. Până acum, au fost întâlniri cu antreprenorii locali în Cluj, Timișoara, Oradea, Brașov, Sibiu și Iași.
0 comments :
Trimiteți un comentariu