Economia românească are doar trei IMM-uri active în zona de producție la fiecare o mie de locuitori, în timp ce busineshash:PGEgaHJlZj0iaHR0cDovL3d3dy5hbnRyZXByZW5vci5zdS8yMDEzLzAzL3NvY2lldGF0ZS1jdS1yYXNwdW5kZXJlLWxpbWl0YXRhLmh0bWwiIHRhcmdldD0iX2JsYW5rIj5zdXJpbGU8L2E+ antreprenoriale din comerț sunt de trei ori mai numeroase, semn că mediul de afaceri local nu reușește să depășească etapa în care supraviețuiește doar cu firme care nu aduc valoare adăugată.În Estonia există peste 60 de IMM-uri care produc la mia de locuitori, în Portugalia peste 50, iar în Austria 40, potrivit datelor de la Comisia Europeană. Prin urmare, România se regăsește printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai puține IMM-uri în producție la mia de locuitori.
„Mă așteptam ca România să fie printre țările cu cele mai puține IMM-uri în producție pentru că, în primul rând, cultura noastră antreprenorială este foarte tânără, dat fiind faptul că înainte de 1989 toată lumea muncea pentru stat. În plus, nu există know-how în zona de producție, oricare ar fi domeniul. Trebuie să aloci mult timp să înțelegi ce este antreprenoriatul și ce presupune un anumit domeniu, riscul este mare. Un astfel de business necesită o investiție semnificativă și există zone delicate, cum ar fi normele sanitare. Este mult mai simplu să imporți și să distribui“, spune Cătălin Mihai, un profesor de franceză care în urmă cu mai bine de patru ani a înființat, alături de doi francezi, brandul Les Saveurs d’Yveline, o mică fabrică specializată în producția de gemuri.
Dacă interesul scăzut al antreprenorilor români pentru zona de producție nu este o vulnerabilitate suficient de mare pentru o economie care se „zbate“ să crească cu mai mult de 2% pe an, România este și una dintre țările UE care au, per total, printre cele mai puține IMM-uri la mia de locuitori, respectiv 24, în timp ce aceleași „vedete“ ale Europei (Estonia, Portugalia, Austria și Croația) numără peste 150 sau chiar 200 de IMM-uri la fiecare o mie de locuitori.
De ce are România de 12 ori mai puține afaceri mici și mijlocii în producție la mia de locuitori decât UE și de ce nu reușește să găsească un echilibru între impactul pe care îl au companiile de producție în economie și ponderea celor din comerț care contribuie la mediul de business local?
„Este greu să contruiești un mediu antreprenorial într-o zonă care a fost dominată foarte mult timp de mari fabrici deținute de stat, care aveau zeci de mii de angajați. Foarte puțini dintre ei au avut curajul să își folosească expertiza pentru a începe ceva pe cont propriu în acea periodă și ar fi fost greu să și concureze cu marii producători. În plus, chiar dacă cineva ar dispune de capitalul necesar pentru a porni o astfel de afacere, este mai greu să te bați cu producători din țări care deja au istorie în domeniu și care au materia primă chiar la ei în țară“, eplică analistul economic Aurelian Dochia.
Anul trecut, România avea până în 480.000 de IMM-uri și de șase ani tot se zbate să treacă de pragul de 500.000. Dintre acestea, una din două firme face comerț. În schimb, estonienii au reușit să aibă mai multe IMM-uri care produc la mia de locuitori decât în comerț, iar portughezii, austriecii și croații încă păstrează un echilibru între activitatea de producție și cea de comerț a mediului de afaceri mic și mijlociu.
0 comments :
Trimiteți un comentariu