Crearea unei burse regionale de cereale, mai ales că există Portul Constanța, ca să nu mai stăm ”la mâna traderilor și speculatorilor”, și susținerea investițiilor în agricultură, care funcționează acum numai la o treime din potențial, a fost votată cea mai interesantă idee de către comunitatea de business din Constanța și din regiunea de sud-est a țării, o zonă extrem de săracă și ocolită de investiții.”Această idee ne poate aduce 5-7 miliarde de euro în plus în fiecare an”, a spus Stelian Fuia, acum un antreprenor agricol din Călărași (fost ministru al agriculturii în guvernarea PDL), desemnat de cei aflați la masa 9 să susțină ideea.
Peste 120 de oameni de afaceri și reprezentanți ai companiilor din zonă s-au reunit la Constanța pentru a participa la o discuție legată de dezvoltarea României și a zonei de sud-est, organizată de BCR și ZF în cadrul proiectului ”Cum dezvoltăm România – oportunități de afaceri și dezvoltare locală”.
Participanții la discuție au fost împărțiți la 12 mese, fiecare venind cu o soluție de dezvoltare ce a trebuit să fie votată de ceilalți. Cei mai mulți mizează pe agricultură pentru a crește zona de sud-est, care are un PIB inferior mediei naționale – 6.650 de euro: ”Apa curge la deal” (toată suprafața argricolă să fie irigabilă – masa 7); ”Dobrogea – România, mândră grădină” (îmbinarea potențialului agricol cu energia eoliană și cu turismul – masa 8); ”Agricultura micilor producători” (organizarea unor cooperative pentru ca micii producători, în special cei de mâncare organică, să își aducă și să își vândă marfa – masa 11); “Calea bunăstării” (o rețea de parcuri industriale pe toată lungimea canalului, o rețea internodală, feroviară, aeriană și navală și terminarea canalului Siret-Bărăgan, care ar scoate la suprafață 200.000 de hectare de teren agricol – masa 3).
Alte mese au mizat pe: turism – ”365 de zile pe litoralul românesc” (masa 2); pe dezvoltarea antreprenoriatului – ”Deșteaptă-te, române” (masa 6) sau ”Arhimede, calificăm și promovăm” – eficientizarea potențialului uman al zonei (masa 10); ”Un strop de fericire” - Statul și organele statului să facă un pas în spate (masa 4) (”de doi ani de zile aștept PUT-ul pentru o construcție”, spune un antreprenor) sau pe industrie, respectiv parcuri industriale – ”Hai să nu mai navigăm doar pe Internet” (masa 5). Masa 12 a venit cu ideea ”Dobrogea, paradis fiscal”, ”ca să ajutăm toate zonele”.
Sergiu Manea, vicepreședintele BCR pe corporate, a spus că zona de sud-est a țării (Galați, Brăila, Tulcea, Constanța, Călărași, Ialomița) a rămas mult în urma zonei de vest a țării, iar întrebarea este ”cum se pot recupera decalajele”. „Șomajul este foarte ridicat, scade populația stabilă, sectorul prelucrător scade – nu există parcuri sau clustere industriale, iar infrastructura din aceste zone nu are facilități, nu este conectată la Vest. De ce?”
În județul Constanța, cel mai bogat din zona de sud-est, activează peste 26.000 de firme în care lucrează aproape 180.000 de salariați. Cifra de afaceri totală a acestor firme depășește 7,3 miliarde de euro (anul 2012), iar din acest punct de vedere Constanța este pe locul opt în România. Salariul mediu în mai 2014 era de 1.510 lei net, cu 10% sub media națională. Galațiul este pe locul 12 ca putere economică, cu afaceri de 4,8 miliarde de euro ale celor 13.400 de firme, iar Brăila este pe locul 28, cu numai 1,8 miliarde de euro, cifră de afaceri realizată de 7.500 de firme. Cel mai prost stă Tulcea (locul 37 la nivel național), cu o putere de 1,2 miliarde de euro la nivelul celor 5.900 de firme.
În afara a ceea ce a mai rămas din construcția de nave și boom-ul din energia eoliană din ulitmii 4 ani, Constanța a ratat dezvoltarea industrială, trăind numai din agricultură și turism.
De ce nu are Constanța un parc industrial nici acum? ”În loc să rezolvăm ceea ce cereau companiile – parcuri industriale și logistice – noi tot timpul am căutat să inovăm și am inovat greșit. Nu am legat infrastructura, iar toate aceste parcuri au fost reolcate în alte părți. Credeam că Portul Constanța este de ajuns. Încercăm acum să ne dezvoltăm în această direcție cu ajutorul fondurilor europene”, a menționat Decebal Făgădău, viceprimar al Constanței din 2008. ”După prăbușirea sistemului centralizat economic, care după ’89 și-a pierdut orizontul, noi am încercat să ne descurcăm singuri și nu am reușit, din punct de vedere politic nu vorbeam aceași limbă. Trebuie să avem un plan integrat de dezvoltare și o strategie pentru toată zona”.
Sergiu Manea, de la BCR, spune că România nu își permite să fie o zonă de low-cost pe termen lung, cu valoare adăugată mică, având în vedere problemele demografic, în principal că populația scade. ”Ideea de cluster logistic navigabil pentru agricultură este valabilă. Eu spun că principalul activ al Mării Negre este Dunărea...Noi am avut 3,6 milioane de hectare irigate, iar acum avem 3,6 milioane de metri pătrați de birouri...Cineva mi-a spus odată că vacile nu mănâncă ciment”. De asemenea, bancherul militează pentru parcuri logistice și industriale, având în vedere resursele de energie (eoliene) din zonă.
Dar pentru toate aceste lucruri este nevoie de ”NOI”, exact răspunsul la întrebarea ”cine este de vină că România este pe ultimele locuri în Europa?”, a menționat el.
BCR împreună cu Ziarul Financiar au demarat în primăvară un proiect de întâlniri cu comunitățile locale de business în încercarea de a aduce la aceeași masă firmele, antreprenorii și autoritățile locale, mai ales în condițiile în care românii din business cooperează foarte puțin și mai mult decât atât, nu se cunosc între ei.
Aceste întâlniri au mai avut loc la Iași (Schimbarea mentalităților –
Adio, Dorel!)
, Brașov („
Meseria – brățară de aur
“), Timișoara (Lanțuri de asamblare -
„Când m-au întrebat elvețienii de ce mi-am pus gard la livada de patru hectare, am spus că pentru iepuri
“), Cluj (Innovation City –
”Ai carte, ai parte de Cluj
”), Pitești (
O nouă utopie? ”Resuscităm ARO, ne asociem cu Toyota și devenim unii dintre cei mai mari producători auto europeni”
), iar joi, pe 27 noiembrie, proiectul ”Cum dezvoltăm România – oportunități de afaceri și dezvoltare locală” va ajunge la Sibiu.
0 comments :
Trimiteți un comentariu