A venit în România în februarie 1997, fără să știe că „România va deveni casa mea nu doar pentru câțiva ani, ci pentru o mare parte din viața mea“, după cum afirmă belgianul Jan Glas, managing partner al companiei de consultanță și audit TPA Horwath România.„Țara pe care am descoperit-o în 1997 era total diferită de România pe care o știm acum. Acum 17 ani puteai să intri în țară numai dacă aveai viză de intrare pe teritoriul României obținută de la ambasadă, iar pentru români era aproape imposibil să călătorească în străinătate. Țara avea rate anuale ale inflației de peste 50%, iar piețele financiare tremurau de fiecare dată când România ajungea la un termen de plată al datoriei externe“, spune el. Belgianul afirmă că România s-a schimbat în toți acești ani, însă „au rămas câteva din tradiționalele aspecte dureroase care continuă să ceară o rezolvare. Nevoia de infrastructură, lupta împotriva birocrației și lupta pentru o putere juridică independentă sunt la fel de importante azi cum au fost și acum 17 ani“.
El mai subliniază că în opinia lui România a pus bazele unei țări care riscă să se dezvolte economic cu două viteze diferite.
„Pe rapid pentru București (cu statutul său de capitală) și Transilvania/Banat (cu legătura sa cu vestul) și pe loc repaus pentru Muntenia și Moldova. Și la acest aspect contribuie și faptul că nu se vede niciun progres în dezvoltarea de autostrăzi „fie Comarnic-Predeal, fie Pitești-Sibiu“, care ar putea lega Muntenia de Transilvania.
Belgianul care conduce o firmă cu afaceri de 3,5 milioane de euro anul trecut spune că deși s-au făcut eforturi în trecut, România rămâne una dintre țările cele mai birocratice din UE.
„Numărul declarațiilor fiscale pe care companiile trebuie să le depună, obligațiile administrative pentru persoanele juridice, mediul de muncă inflexibil și modul general în care autoritățile comunică cu sectorul privat, reprezintă segmente ce necesită îmbunătățiri continue în vederea alinierii la standardele UE.“
El mai afirmă că în ultimii ani a văzut anumite tendințe care demonstrează o creștere a independenței puterii judiciare în țară, însă „din păcate acest lucru se aplică numai anumitor instanțe și proceduri de investigație. Instalarea unui stat de drept puternic și independent este singura modalitate de a funcționa, pentru o țară care încă suferă mult din cauza tranzacțiilor neconforme regulilor economiei de piață de după sfârșitul comunismului“.
El menționează că mai mult ca oricând este nevoie de acțiune și că România trebuie să lucreze la aceste puncte.
0 comments :
Trimiteți un comentariu