Dezastrul din educație începe să se vadă pe piața muncii: angajatorii dau teste de limba română la recrutare

Exercițiile de vocabular și sintaxă sunt folosite pentru selecția candidaților pentru posturi de vânzări sau în call center.

Exemplul de mai sus, extras dintr-un test primit de can­didați la interviul de angajare, creează dificultăți celor che­mați la inter­viu, spun specialiștii în recrutare. Astfel de exerciții de vocabular și sintaxă, menite să vali­deze cu­noș­tințele de limbă română ale celor aflați în căutarea unui loc de muncă, sunt în prezent folosite pentru selecția candidaților pentru posturi de vânzări sau în call center, iar angajatorii spun că există tot mai mulți tineri care „pică“ testul.

„Din păcate, există candidați care au probleme legate de modul în care scriu și vorbesc în limba română, iar surprinzător este că aici vorbim de absolvenți de studii superioare. Testele de limbă română se dau mai ales pentru posturile din call center sau din domeniul vânzărilor“, a spus Sorina Do­nisa, country manager al firmei de recru­tare și închiriere de forță de muncă temporară APT.

„Decât,“ „mai“, „care“ - cuvinte problematice în exprimarea orală

Folosirea greșită a adverbului „decât“ (în construcții de tipul: „Vrea decât să aju­te“), a pronumelui relativ „care“ cu funcția sintactică de complement direct fără prepo­ziția „pe“ („Cartea care am citit-o nu e a mea“) sau a adverbului „mai“ în fața pro­nu­melui personal și a verbului și nu între ele („Mai îmi dai o dată cartea?“) sunt doar câte­va dintre greșelile comune, întâlnite tot mai des în vorbire și care au început să fie sancționate de angajatori.

Tendința de a valida cunoștințele de limbă maternă ale candidaților la angajare putea fi anticipată, având în vedere că, în ultimii patru ani, doar jumătate dintre absolvenții de liceu din fiecare generație au reușit să promoveze examenul de bacalaureat.

Iar problemele de fond sunt și la generațiile mai tinere: în 2014, în luna iunie, mai mult de un sfert (27%) dintre copiii de 14 ani care au susținut evaluarea națională la clasa a VIII-a (adică peste 43.000 de copii) nu au reușit să ia notă de trecere la acest examen pentru materia „Limba și literatura română“.

„Pretendenții la un post care susțin în CV că vorbesc fluent în trei limbi străine, dar care au greșeli impardonabile în limba română, să nu se mire dacă nu vor fi con­tac­tați niciodată de un potențial angajator. Nu este o idee rea ca pentru anumite funcții să existe la angajare un test la limba română“, spune Andrei Goșu, director general al companiei de training și consultanță Ascendis.

Chiar dacă nu toți angajatorii au „for­malizat“ testarea la limba română în rândul candidaților, o evaluare a cunoș­tințelor de limbă română există.

„Noi verificăm indirect cunoașterea limbii române prin analizarea, și din acest punct de vedere, a lucrărilor din cadrul tes­tării scrise. Apoi, în cadrul interviului, ob­ser­văm dacă persoana respectivă știe să se exprime corect în limba română“, a spus Mugur Tolici, directorul de resurse umane al Băncii Naționale, instituție cu peste 1.800 de salariați.

Scăderea calității pregătirii tinerilor poate fi pusă și pe seama salariilor mici din învățământ, care au atras în sistem profesori cu o pregătire mediocră sau chiar subme­diocră. Spre exemplu, la examenul de ocupare a unui post în învățământul preuniversitar de anul acesta, aproape 55% dintre cei care își doreau să devină profesori au obținut note sub 7, un scor scăzut, având în vedere că un loc de muncă pe perioadă nede­terminată se poate obține în învăță­mânt cu o notă de peste 7 la acest examen.

„Până în 1989, cititul era o formă de distracție. Acum e o corvoadă“

În opinia lui Andrei Goșu de la Ascen­dis, pe­ricolele pentru business, în funcție de poziția pe care o ocupă angajatul care folosește incorect limba română, pot fi uriașe, pentru că degeaba se investesc „mi­lioane“ într-un brand dacă oamenii repre­zen­tativi ai com­paniei se exprimă într-o limbă română neîngrijită.

Iar dacă inad­ver­tențele cauzate de neatenție sau grabă sunt iertate mai ușor, greșelile care au la bază lacune grave de gramatică afectează pe termen lung și imaginea individului sau a organizației respective.

„Până în 1989, pentru tineri, cititul era o formă de distracție. După 1989, a devenit o cor­voadă. Acesta este principalul motiv: ro­mânii citesc mult mai puțin!“, a mai spus Andrei Goșu. Pe de altă parte, multina­țio­na­lele nu sunt nevoite să testeze cunoștin­țele de limbă română ale can­didaților câtă vreme comunicarea în cadrul organizației se face într-o limbă străină.

„Din fericire, la noi angajații au studii superioare și vorbesc două limbi străine, iar cunoașterea limbii române nu a re­prezentat o problemă până acum. Probabil că există pro­bleme la recrutare, ca urmare a influențelor din media și a modului în care noua generație comunică în social media. Intern, noi comunicăm în limba engleză, iar funcția «autocorrect» probabil că rezolvă eventualele greșeli. Ce am remarcat însă, chiar și în cazul meu, este că am ajuns să vorbim în așa-numita limbă romgleză“, a spus Crina Ilie, manager de recrutare și training pe Europa în cadrul furnizorului de servicii de externalizare Genpact.

Și profesorii admit că există probleme în pregătirea tinerilor, având în vedere că o mare parte dintre aceștia își găsesc cât mai repede un loc de muncă și nu mai acordă atât de multă atenție educației.

„Per ansamblu, trendul este negativ, nu numai la cunoașterea limbii române, ci și la prezența la examenele finale, tot mai mulți tineri se duc să lucreze pentru că nu au bani. La Sociologie nu cunoștințele de limbă română sunt marea problemă, ci faptul că e foarte greu să îi convingi pe studenți să învețe atât calitativ, cât și cantitativ. Este vorba și de o relaxare a grilelor la admitere, pentru că poți să faci cursurile cât de bine, dacă nu ai oamenii potriviți care să le învețe, efortul este în van“, a spus profesorul Du­mitru Sandu de la Facultatea de Sociologie.

Ce soluții au însă companiile pentru a corecta deficiențele de limbă română ale angajaților deja existenți în companie?

„Sub nicio formă, decidenții dintr-o companie nu trebuie să ignore deficiențele angajaților la limba română. Odată identi­ficată și acceptată această problemă, soluția nu poate fi decât întoarcerea la manualul de gramatică“, a mai spus Andrei Goșu.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai