Dacă își pune în practică intenția de a închide o parte din centralele termoelectrice pe cărbune pentru a reduce poluarea, Germania s-ar putea confrunta cu un deficit de energie pe care va fi nevoită să îl acopere cu combustibili din Rusia, mărindu-și astfel dependența energetică față de țara pe care autoritățile de Bruxelles și Washington încearcă să o izoleze din punct de vedere economic din cauza conflictelor geopolitice, scrie Bloomberg.„Importanța gazelor naturale și totodată dependența de Rusia vor crește. Schimburile internaționale de energie se vor înmulți, ceea ce va ajuta centralele nucleare din afara Germaniei“, a spus Guido Hoymann, analist al unei firme germane de private banking.
Alarmat că scoaterea din uz a centralelor nucleare a determinat companiile de utilități să consume cărbune, cel mai poluant combustibil, mai mult ca niciodată în ultimii șase ani, guvernul condus de cancelarul Angela Merkel lucrează la un plan pentru a asigura că Germania își poate respecta țintele de reducere a emisiilor din arderea combustibilor fosili. Ministerul Economiei a publicat pe 31 octombrie etapele celui mai strict plan din Europa pentru limitarea utilizării cărbunelui.
Dacă planul va fi urmat, cea mai mare economie europeană va fi nevoită să apeleze și mai mult la Rusia pentru gaze naturale, la țările vecine pentru importuri de energie și va trebui să mărească subvențiile pentru resursele regenerabile de energie – cea solară și cea eoliană.
Cheltuieli mai mari pentru germani și câștiguri pentru Gazprom
Aceste efecte vor aduce cheltuieli suplimentare consumatorilor din Germania, care ocupă deja locul al doilea în topul țărilor din UE cu cele mai mari costuri cu electricitatea. Statul german ar plăti anual 100 de miliarde de euro în plus pentru importul de combustibili, iar creșterea dependenței de Rusia ar îngreuna și încercările unor state europene și ale SUA de a izola această țară din punct de vedere conomic.
Grupul rus Gazprom, care livrează aproape o treime din importurile de gaze naturale ale Germaniei, ar putea fi avantajat de aceste decizii, în timp ce companiile de utilități RWE, din Germania, sau Vattenfall, din Suedia, care dețin centrale pe bază de cărbune, ar fi afectate negativ.
Hoymann a subliniat că renunțarea la cărbune ar fi o decizie foarte „scumpă“, deoarece gazele naturale – cel mai probabil înlocuitor – costă mai mult.
„Folosirea lignitului în producția de energie va fi din ce în ce mai dificilă. Aceste centrale emit o cantitate mare de dioxid de carbon și am acționa contrar obiectivelor noastre“, a adăugat el.
Închiderea celor mai mari centrale termolectrice pe bază de lignit din țară ar reduce emisiile de dioxid de carbon cu 50 de milioane de tone pe an, adică aproximativ 6% din emisiile totale ale industriei energetice, potrivit unui grup de cercetare al Fundației Europene pentru Climă.
În Germania trei sferturi din electricitate este produsă prin arderea cărbunelui, în timp ce gazele naturale au o pondere de 11%. Energia verde reprezintă un sfert din totalul generat, însă guvernul intenționează să crească ponderea acesteia la 45% până în 2025, pe baza programului Energiewende, prin care Germania renunță treptat la energia nucleară și la cea din combustibili fosili și adoptă energia din surse regenerabile. Reactoarele nucleare pe care autoritățile intenționează să le închidă până în 2022 produc 15% din total.
0 comments :
Trimiteți un comentariu