Isărescu taie iar dobânda și trimite băncile după clienți: Este treaba voastră să dați credite

Banca centrală a redus pentru a cincea oară în 2014 dobânda-cheie, până la 2,75%, pentru a impulsiona creditarea. Guvernatorul Mugur Isărescu cheamă băncile să se „apropie de clienți“ și să nu-i aștepte să vină ei să ceară credite.

Guvernatorul BNR Mu­gur Isărescu consideră că ar fi păcat ca din motive legate de profitabilitate instituțiile de credit să dea „cu piciorul“ la avantajul echili­brării raportului credite-depozite și aver­tizează băncile „să aibă grijă de economisire“, sugerând că nu ar fi de dorit să ajusteze dobânzile la depozite odată cu continuarea reducerii dobânzii-cheie.

Totodată, guvernatorul cheamă băncile să se „apropie de clienți“ pentru a stimula creditarea.

Consiliul de administrație al BNR a decis să reducă dobânda-cheie la un nou minim istoric de 2,75%, măsura fiind însoțită de o ajustare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută la 14%, precum și de o îngustare a coridorului format de facilitatea de credit și de depozit în jurul dobânzii-cheie (dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR și respectiv plasează bani la BNR pe termen de o zi), la +/- 2,5 puncte procentuale de la +/-2,75 puncte procentuale.

Răspunsul guvernatorului la dilema de unde să vină stimularea creditării este: „de la bănci“. „Este bine ca băncile să se apropie de clienții pentru că astfel vor găsi soluții. Este treaba băncilor să dea credite. Apropierea de clienți și nu depărtarea de clienți, adică situ­a­rea pe poziții anta­gonice, va duce la creștere credi­tării. Altfel, lichiditate este suficientă, bani sunt, sunt chiar prea mulți“. Creditele în lei au continuat să consemneze ritmuri pozitive de creștere în con­dițiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor și populației.

Dina­mica anuală reală a creditului acordat sectorului privat a rămas însă în teritoriu negativ pe fondul accentuării contracției stocului de credite în valută și al derulării operațiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilan­țu­rile instituțiilor de credit, susține BNR.

Volumul de credite acor­date în septembrie anul acesta de către bănci populației și companiilor a fost în scădere cu 4,5% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 0,2% mai puțin față de luna precedentă. Creditarea continuă să scadă și după șase ani de la izbucnirea crizei.

Sistemul bancar și-a redus depen­dența de finanțarea externă. Bancherii aveau în septembrie credite acordate de 213 mld. lei și depozite atrase de 216 mld. lei.

Creșterea depozitelor din ultima perioadă și menținerea pe o traiectorie descendentă a creditării au făcut ca economiile clienților să acopere în totalitate portofoliile de credite. Însă, ritmul de creștere al depozitelor a decelerat în condițiile continuării programului de relaxare monetară derulat de BNR, care odată cu scăderea dobânzii-cheie la minime istorice a creat spațiu băncilor pentru tăierea bonificațiilor la depozite. „Noi asistăm acum la un proces extrem de sănătos. S-a redus masiv dependența de linile de finanțare externă la nivelul sistemului bancar. Dacă băncile au făcut acest efort, iar raportul dintre volumul împrumuturilor și cel al economisirii a ajuns la unele bănci de la 3 la 1 la 1 la 1, este un efort care merită să fie continuat. Ar fi păcat ca acum, din considerente legate mai degrabă de profitabilitate, să se dea cu piciorul la acest mare avantaj la care am reușit să ajungem. Este o aten­ționare nevoalată să aibă grijă de economisire“, a declarat ieri Isărescu la briefing-ul de presă de după ședința de politică monetară.

Isărescu a arătat că nu pledează pentru finanțarea 100% a creditului doar din surse interne, România având încă nevoie de capital străin, dar într-un „dozaj echilibrat, fără împrumuturi pe termen scurt care sunt mai instabile“.

În urma reducerii RMO la valută de la 16% la 14% vor fie eliberate băncilor 400 mil. euro.

Guvernatorul BNR apreciază că bani se pot „întoarce“ în creditare sau pot fi repatriați la băncile-mamă.

„Banii se pot întoarce în creditare. Sau banii aceia, fizic, pot să fie repatriați, să se plătească o parte din da­toriile băncilor-fiică către băncile-ma­mă. Dar banii se pot întoarce în România cumparând diferite titluri. Poți să ai două distribuții diferite, care sunt bune. Și când îți plătești o datorie a băncilor-fiică nu este un lucru rău - este un lucru bun dacă se face echilibrat, într-un pas rațional, fără să se sară calul.“

BNR prognozează acum o inflație de 1,5% în 2014

BNR a redus prognoza privind inflația în acest an de la 2,2% la 1,5% și de la 3% la 2,2% în 2015. „Repoziționarea traiectoriei ratei inflației are ca resorturi principale persistența deficitului de cerere agregată, consolidarea pe un palier mai scăzut a anticipațiilor privind inflația, influența exercitată de inflația redusă și caracterul fragil al redresării activității economice din zona euro și din alte țări europene“, potrivit unui comunicat al BNR. În luna august, BNR a redus prognoza de inflație, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an și de la 3,3% la 3% pentru 2015.

Riscurile asociate noii proiecții sunt generate în continuare cu precădere de un grad ridicat de incertitudine cu privire la evoluțiile din mediul extern, în principal volatilitatea fluxurilor de capital în condițiile variabilității apetitului pentru risc al investitorilor pe fondul ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume, al procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar și al tensiunilor geopolitice.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega