Islanda a băgat la închisoare trei șefi de bancă responsabili cu declanșarea unei crize financiare severe

Fostul CEO al băncii Landesbanki, una din cele trei mari bănci islandeze care s-au prăbușit în octombrie 2008, a fost condamnat la un an de închisoare de un tribunal islandez pentru manipularea pieței între septembrie și octombrie 2008. Pe lângă CEO-ul Sigurjon Arnason, alți doi foști angajați ai băncii au fost condamnați la închisoare, scrie BBC.

Cei trei au fost acuzați de procurori că au manipulat acțiunile băncii Landesbanki și că astfel au înșelat investitorii, creditorii, autoritățile islandeze și comunitatea în ansamblu.

Cele mai mari bănci islandeze, Landesbanki, Kaupthing și Glitnir, s-au prăbușit în octombrie 2008 declanșând o criză economică de proporții, ale cărei efecte se simt încă în Islanda. Când au căzut, cele trei bănci aveau active de zece ori mai mari decât PIB-ul țării. Islanda este singura țară care a condamnat șefii băncilor implicate în criza financiară izbucnită în 2008. Hreidar Mar Sigurdsson, fostul CEO al Kaupthing, care până la criză era cea mai mare bancă din Islanda, a primit separat de procesul lui Arnason o condamnare de cinci ani și jumătate, cea mai dură sentință pentru fraudă financiară din istoria Islandei. Și șeful celei de-a treia bănci, Glitnir, a fost condamnat la închisoare.

Bancherii par predispuși la fapte imorale. Un studiu realizat de cercetători elvețieni aduce dovezi științifice că bancherii mint pentru a câștiga mai mult, scrie The Financial Times. Cercetarea realizată de o echipă a Universității din Zürich a folosit experimente pe bază de jocuri, prin care a arătat mentalitatea din spatele „deteriorării dramatice a reputației și crizei de încredere în sectorul financiar” ca urmare a scandalurilor de escrocherie financiară, de manipulare a dobânzilor Libor și de evaziune fiscală.

Studiul a arătat că în momentul în care bancherii au fost influențați prin intermediul întrebărilor care le-au fost puse să gândească o situație din poziția de bancheri au avut tendința să mintă în răspunsuri mai mult decât atunci când li s-a cerut să judece lucrurile dintr-o postură neutră. Această diferențiere nu a apărut atunci când au fost sondate persoane din alte sectoare de activitate.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Daniela Stoican