România a pierdut și ea bani: Cea mai amplă anchetă jurnalistică a deconspirat cum firma de consultanță PwC și statul Luxemburg au ajutat companii din întreaga lume să facă evaziune fiscală la scară industrială

O anchetă jurnalistică fără precedent arată cum aproape 350 de companii din întreaga lume, multe care au avut sau au activități în România, au fost ajutate de o mare firmă de audit să facă evaziune fiscală „legală“ la scară industrială prin structuri financiare complexe cu complicitatea Luxemburgului într-o perioadă în care micul ducat era condus de Jean-Claude Juncker, acum președintele Comisiei Europene.

Firma de audit este PricewaterhouseCoopers, iar ancheta, desfășurată de membrii organizației International Consortium of Investigative Journalists, se bazează pe documente ale firmei intrate în posesia jurnaliștilor. România este menționată în documente privind scheme financiare ale EFG Group, care a deținut prin EFG Eurobank banca românească Bancpost, și TMD Friction, un producător german de componente pentru sisteme de frânare destinate industriei auto.

Printre companiile internaționale găsite de jurnaliști  „vinovate“ că au evitat plata taxelor cu ajutorul PwC prin filiale instalate în Luxemburg și care au sau au avut activitate în România se pot menționa 3I, ABN Amro, AIG, Aviva, Accenture, Advent, Credit Agricole, CBRE, Cargill, Citigroup, Comerzbank, Intesa, UBS și UniCredit, toate din domeniul financiar, de consultanță sau outsourcing, Weatherford, din domeniul energiei, GlaxoSmithKline și Teva din industria farma, P&G; și Reckitt, producători de bunuri de larg consum, și LVMH, cea mai mare companie producătoare de bunuri de lux din lume.

Printre numele cu sonoritate mondială descoperite în documente figurează Apple, Amazon, Heinz, Pepsi, Ikea, Deutsche Bank, JPMorgan, HSBS, Lehman Brothers și Volkswagen.

28.000 de pagini, 343 de companii, structuri financiare complexe

La investigație au participat 80 de jurnaliști din 26 de state. Documentele – 28.000 de pagini în total – relevă că 343 de companii au înființat structuri financiare complexe pentru a „optimiza“ costurile cu taxele, adică pentru a plăti cât mai puține taxe posibil. Jurnaliștii au publicat documente privind aproximativ 550 de acorduri fiscale cu Luxemburg din perioada 2002 – 2010.

Juncker a fost premierul Luxemburgului între 1995 și 2013, când a fost obligat să renunțe la funcție din cauza unui scandal de spionaj.

Unul din modelele de evaziune identificate privește un producător de îmbrăcăminte. Acesta înființează o fir­mă separată în Luxemburg care achizi­ționează drepturile de proprietate exclusive ale unuia dintre brandurile companiei de îmbrăcăminte. Pentru fiecare bucată de îmbrăcăminte făcută sub acel brand, compania plătește redevențe firmei luxemburgheze. Compania își reduce astfel taxa pe profit și beneficiază de impozitul redus aplicat în Luxemburg: aici 80% din redevențe sunt exceptate de la taxare, notează EUobserver.

Alte modele conțin rețele complexe de împrumuturi interne și plăți de dobânzi prin care companiile și-au redus plățile către bugetele statelor. Schemele au fost elaborate cu participarea autorităților luxemburgheze.

Documentele privind schemele financiare din Luxemburg ale producătorului german de piese auto TMD Friction menționează și o subsidiară a acestuia din România

Companiile au „filtrat“ prin Luxemburg probabil sute de miliarde de dolari „salvând“ astfel miliarde de dolari care ar fi trebuit plătiți ca taxe. În unele cazuri, „evazioniștii“ au beneficiat de impozit de 1% pe profiturile aduse în ducat. Documentele arată că unele acorduri au fost negociate direct de PwC, ca reprezentant al companiilor, în întâlniri private cu autoritățile luxemburgheze.

Cât timp a fost premierul ducatului, Juncker a apărat cu îndârjire sistemul fiscal al țării. „O structură luxemburgheză este un mod de a jupui de venituri orice țară din care provin acestea“, consideră Stephen E. Shay, fost specialist în taxe la Trezoreria americană. „Marele Ducat se folosește de o flexibilitate enormă pentru a elabora scheme de reducere a taxelor și reguli fiscale care sunt unice. Este ca un tărâm magic“, a spus el.

Publicarea documentelor pune Comisia Europeană într-o poziție dificilă. Luxemburgul este anchetat de Comisie, angajată într-un efort internațional de a descuraja paradisurile fiscale, iar Juncker a preluat de nicio săptămână șefia CE, una dintre cele mai puternice funcții din UE. Pe de o parte Juncker a promis că îi va ataca pe cei care practică evitarea plății taxelor, dar pe de altă parte a declarat că apreciază că regimul fiscal al țării sale este în „concordanță deplină“ cu legislația europeană. Replica PwC la ancheta jurnaliștilor este că rezultatele se bazează pe informații „depășite“ și „furate“.

Companiile cel mai des menționate în documente sunt din SUA și Marea Britanie, urmate de cele din Germania, Olanda și Elveția. Țările din Europa de Est cel mai des asociate cu tranzacțiile din documente sunt Polonia și Ungaria.

Documentele nu cuprind înțelegeri încheiate de Luxemburg cu alte firme de audit, iar multe dintre ele nu menționează sume explicite legate de fondurile „filtrate“ de companii. Peste 170 dintre numele incluse în topul Fortune 500, al celor mai mari companii din lume, au filiale în Luxemburg. Potrivit datelor Biroului American de Analiză Economică, companiile americane au transferat în Luxemburg în 2012 profituri obținute în străinătate de 95 de miliarde de dolari. Pe aceste profituri companiile au plătit impozite de 1,04 miliarde de dolari, echivalentul a 1,1% din total.

Economia Luxemburgului beneficiază de creșterea numărului de avocați, contabili și finanțiști angajați pentru a lucra cu autoritățile fiscale. Spre exemplu, PwC avea anul trecut 2.300 de angajați în ducat. Firma a anunțat că numă­rul lor va crește cu 400 anul acesta.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru