Seminar ZF: Sunt bani pentru creditare, dar nu există încredere. Legea insolvenței a rămas o problemă

Bancherii au lichiditate suficientă pentru a accelera creditarea economiei, dar deocamdată lipsește încrederea dintre antreprenori și bănci - unii sunt reticenți pentru că s-au supraîndatorat în trecut și le-a fost greu să-și onoreze obligațiile, iar alții pentru că după izbucnirea crizei s-au trezit cu un volum uriaș de credite neperformante. Aceasta a fost concluzia dezbaterilor din cadrul conferinței „Cum reconstruim încrederea între bănci și antreprenori“, organizată ieri de Ziarul Financiar.

Băncile au lichidități pentru a accelera creditarea, dar banii nu ajung în economie pentru că relația dintre antreprenori și bancheri este lipsită de încredere, inclusiv ca efect al sutelor de mii de insolvențe din perioada de criză.

Aceasta a fost concluzia conferinței „Cum reconstruim încrederea între bănci și antreprenori“, organizată de ZF împreună cu Volksbank, Kredyt Inkaso și Crosspoint.

„Cea mai mare problemă a mediului antre­prenorial este legea insolvenței. Măsurile anticriză au băgat de fapt România în criză. Problema este că nu mai putem să creștem, observăm țările vecine care se dezvoltă, iar noi stăm pe loc. E nevoie ca bancherul să înțeleagă afacerea, e nevoie ca relația care se creează de-a lungul timpului între antreprenor și bancher să fie una de încredere“, a declarat Nawaf Salameh, președintele Alexandrion, cel mai mare producător local de băuturi spirtoase, prezent la conferința ZF organizată împreună cu Volksbank, Kredyt Inkaso și Crosspoint.

El spune că mulți antreprenori au abuzat de legea insol­venței pentru a scăpa de datorii, ceea ce a distrus încrederea băncilor, dar pe de altă parte susține că este nevoie ca bancherii să se apropie mai mult de clienți, să ajungă să le cunoască businessul, nu doar să analizeze cererile de credite dintr-un birou, pe baza unor documente. „Băncile spun că riscul (departamentul de risc - n. red.) nu a aprobat creditul. Dar cine este acest risc?“

Bodgan Neacșu, vicepreședintele corporate al Volksbank, spune că bancherii încearcă să înțeleleagă aface­rile clienților, dar că nici riscurile nu pot fi ignorate, acestea devenind evidente mai ales în perioada de criză.

„Băncile au început să conștientizeze abia după 2009 ce înseamnă riscurile sau urmările perioadei în care au finanțat într-un anumit mod. Antreprenorii trebuie să se uite la afacerilor lor și să vină cu proiecte care pot fi finanțate deoarece banca nu îi poate spune unde și în ce să investească. Sistemul bancar din România are foarte multă lichiditate, iar dacă acești bani nu se plasează în economia reală, vor pleca în străinătate“, a spus Neacșu.

El face referire la faptul că băncile locale s-au bazat în trecut pe linii de finanțare în valută de la băncile-mamă din străinătate, dar acum acești bani se întorc în Austria, Franța, Grecia sau Italia pe măsură ce finanțările ajung la maturitate pentru că aici nu mai pot fi utilizați în mod profitabil. Aproape 40% din aceste linii de finanțare au fost rambursate în criză, soldul total fiind în prezent de circa 13 miliarde de euro.

Creditele acordate com­pa­niilor însumau 112 mi­liarde de lei (25 mld. euro) la finalul lunii septembrie, fiind în scădere cu apro­ximativ 11 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut. Creditarea în valută a înregistrat o scădere dramatică de aproape 14% în ultimul an, ca urmare a restricțiilor impuse de BNR și a lipsei de resurse în valută. „Vestea bună este că în ultima perioadă creditele noi au început să crească“, spune Lucian Croitoru, con­silier al guvernatorului BNR.

„Cred că se acordă credite în toate domeniile de activitate însă problema este în ce măsură. După criză, activitatea de creditare a coborât foate mult în termeni de stoc. Vestea bună este că în ultima perioadă creditele noi au început să crească. De câte ori apare un boom puternic, după spargerea bulei urmează câțiva ani buni în care creditarea rămâne joasă, deși producția se reia“, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Datele BNR arată o creștere a stocului de credite în ultimul an doar în industrie, agricultură și servicii. Bancherii încă nu reușesc să crească stocul din creditele noi pentru că în afara rambursărilor, un impact major asupra bilanțurilor îl are și procesul de curățare a portofoliilor de credite neperfor­mante.

Băncile au un stoc de credite neperformante de circa 10 mld. euro, iar anul acesta au accelerat curățarea porto­foliilor forțate inclusiv de BNR să scoată din bilan­țurile îm­prumuturile provizionate integral. Bancherii au început să vândă de anul acesta inclusiv credite corporate.

„Rolul companiei noastre este de accelerare a creditării. Noi practic facem reciclarea creditelor, tot ce înseamnă postcre­ditare. Anul acesta a fost unul istoric deoarece băn­cile au vândut mai multe credite garantate decât nega­ran­tate. Administrăm aproximativ 500 milioane de euro, iar o treime din portofolii sunt IMM-uri și corporate“, spune Andrei Mocanu, directorul general al firmei de recuperare creanțe Kredyt Inkaso.

Codrin Matei, managing partner la Crosspoint Investment Banking & Real Estate, spune că băncile au fost mult mai concentrate pe rostogolirea creditelor și pe amânarea momentului în care să își asume pierderile reale. „Unele bănci au ajuns la o înțelegere cu clienții, altele au preferat vânzarea la pachet a creditelor, dar din punct de vedere financiar nu cred că este cea mai bună decizie pentru bănci.“

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR

Cred că în toate domeniile de activitate se creditează, însă problema este în ce măsură. După criză, activitatea de creditare a coborât foate mult în termeni de stoc. Vestea bună este că în ultima perioadă creditele noi au început să crească. De câte ori apare un boom puternic, economiile emergente se transformă într-un model, iar după spargerea bulei, urmează câțiva ani buni în care creditarea rămâne joasă, deși producția se reia.

Nawaf Salameh, președintele Alexandrion Grup

Cea mai mare problemă a mediului antreprenorial din României este legea insolvenței. Măsurile anticriză au băgat de fapt România în criză. Problema este că nu mai putem să creștem, observăm țările vecine care se dezvoltă, iar noi stăm pe loc. E nevoie ca bancherul să înțeleagă afacerea, e nevoie ca relația care se creează de-a lungul timpului între antreprenor și bancher să fie una de încredere.

Codrin Matei, managing partner la Crosspoint Investment Banking & Real Estate

Puntea de legătură trebuie reconstruită prin transparență, venită atât de la bănci cât și de la antreprenori. Băncile au fost mult mai concentrate pe rostogolirea creditelor și pe amânarea momentului în care să își asume pierderile reale. Unele bănci au ajuns la o înțelegere cu clienții, altele au preferat vânzarea la pachet a creditelor, dar din punct de vedere financiar nu cred că este cea mai bună decizie pentru bănci.

Aurel Beșliu, acționar al Cocor SA

Problema este că atunci când faci investiții importante plătești statului mai mult decât investitiția. Coborârea dobânzii sub nivelul de profit al societății reprezintă singura șansă folosind creditarea ca să poți evolua spectaculos. Niciun antreprenor care înființează un start-up nu are credibilitate, sistemul bancar nu se uită la așa ceva. De abia acum se nasc germenii unei economii reale.

Eugen Bîrsescu, director financiar al Bulrom

Relația client-bancă se menține rece pentru că mulți clienți au o experiență neplăcută în urma angajării unor credite mari în anii anteriori, iar pe cealaltă parte bancherii nu își cunosc clienții. Noi, antreprenorii, vrem să vedem în sistemul bancar că este un promotor al creșterii și al finanțării. Încrederea se va restabili cu siguranță dacă vom beneficia de un capital uman specializat în sistemul bancar.

Bogdan Neacșu, vicepreședinte corporate al Volksbank

Băncile au început să conștientizeze abia după 2009 ce înseamnă riscurile sau urmările perioadei în care au finanțat într-un anumit mod. Antreprenorii trebuie să se uite la afacerile lor și să vină cu proiecte care pot fi finanțate deoarece banca nu le poate spune unde și în ce să investească. Sistemul bancar din România are foarte multă lichiditate, iar dacă acești bani nu se plasează în economia reală, vor pleca în străinătate.

Andrei Mocanu, directorul general al Kredyt Inkaso

Majoritatea bancherilor fac situația de creditare în fața calculatorului, însă aceștia trebuie să meargă pe teren pentru a avea o legătură directă cu clienții. Este nevoie de un model nou de business prin care să fie promovată educația financiară. (...) Noi administrăm credite neperformante de aproximativ 500 milioane de euro, iar o treime din portofolii sunt IMM-uri și corporate.

George Brezoi, secretar de stat în Departamentul pentru IMM-uri

Ceea ce ne lipsește este educația antreprenorială. Pe de altă parte lipsește accesul la informații. O altă problemă este accesul la finanțare. Statul pune la dispoziție o serie de instrumente, iar antreprenorul trebuie să meargă către ele. Programele de finanțare ne ajută să scutim ceva, nu să îndeplinim vise. O ultimă problemă este că antreprenorii nu înțeleg importanța asocierii.

Petru Ștefănuț ,directorul general al Transport Trade Services

Gândirea noastră are următoarele caracteristici: surse proprii, linie de finanțare fără penalizări pentru neutilizare și dobândă rezonabilă care să accepte plata ratelor pentru creditele de investiții. (...) Dacă creditorii ar putea găsi un interes comun, deci banca să restructureze din credite, iar o parte din creditori ar accepta să vină cu capital, să transfere banii și să îi ducă în capitalul social, situația s-ar schimba.

Bogdan Păduraru, ERP director la TotalSoft

Noi nu am apelat la bănci. Produsele noastre sunt intangibile și băncile nu au o adresare specializată pentru ceea ce facem. Dacă un tânăr vine cu o propunere de aplicație pentru smartphone, nu primește finanțare pentru idee. El ar avea nevoie de finanțare la început, apoi poate se mai descurcă.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ciprian Botea