Noul Consiliu de Administrație (CA) al BNR, care include trei nume noi - Liviu Voinea, Gheorghe Gherghina și Daniel Dăianu – și-a început în toamna acestui an mandatul de cinci ani având pe masă ca obiective principale intrarea în uniunea bancară și aderarea la zona euro.Cel de-al cincilea Consiliu de Administrație al BNR de după Revoluție a fost votat în iunie de către Parlament. Jocurile politice și-au făcut simțită prezența, ca întotdeauna, în alegerea ocupanților celor nouă poziții din CA al BNR, însă și Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, a avut un cuvânt de spus.
Intrarea României în zona euro, anticipată pentru 2019, este un proiect în care banca centrală va juca un rol important și ar trebui să devină tema prioritară a noului mandat al Consiliului de Administrație, format din patru executivi și cinci membri simpli. Înainte de finaizarea acestei tranziții, noul CA al BNR vrea să facă pasul intrării în uniunea bancară, cu cele trei componente: sistem unic de supraveghere, mecanism unic de gestionare a băncilor-probleme și schemă unică de garantare a depozitelor. Totodată, va trebui să continue procesul de curățare a sistemului bancar de creditele neperformante ascunse prin sertare.
Mugur Isărescu, aflat la conducerea BNR de 24 de ani, a obținut al cincilea mandat de guvernator. Isărescu a avut nevoie de două decenii pentru a învinge inflația - stabilitatea prețurilor și cea financiară fiind principalele obiective scrise în statutul BNR.
BNR a atins anul trecut ținta de inflație, fiind pentru a treia oară când banca centrală reușește să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de țintire a inflației ca principal obiectiv monetar, în august 2005. România a încheiat anul 2013 cu cea mai mică inflație din 1990 încoace: 1,55%. A fost pentru prima dată când România a avut o inflație anuală de sub 2%, adică limita uzuală în țările occidentale, la care visa în anii de hiperinflație și inflație galopantă din perioada 1990-2000. În acest an inflația a coborât sub pragul de 1%.
Pe parcursul mandatului fostului CA al BNR, deficitul de cont curent s-a ajustat puternic. România a înregistrat în 2009-2012, în medie, un deficit de cont curent de 4,3% din PIB, pentru ca anul trecut să ajungă la 1,1% din PIB. Aspectul pozitiv legat de această ajustare este dat de finanțarea mai ușoară, reflectând diminuarea dependenței de fluxurile externe de capital. După ce în 2010-2012 investițiile străine directe au reușit să acopere mai puțin de jumătate din deficitul de cont curent, în 2013 nivelul ISD a fost aproape dublu față de soldul contului curent.
Totodată, în primul an al mandatului CA al BNR care a ajuns la final în acest an, a fost parafat cel mai mare împrumut din istoria României, de circa 20 mld. euro, luat de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. Aceste resurse au susținut cursul, au ajutat finanțarea României care era foarte expusă pe termen scurt și au salvat sistemul bancar de la o criză, având în vedere expunerea imensă pe valută a clienților. Însă datoria publică s-a dublat în această perioadă.
Isărescu a avut și printre obiectivele actualului mandat să fie „naș la nunta leului cu euro“, dar criza a schimbat scenariul, așa că realegerea în funcția de guvernator îi dă o nouă ocazie să contribuie la atingerea acestei ținte stategice pentru România. Isărescu a împlinit în august 65 de ani, iar la finalul celui de-al cincilea mandat va avea 70.
Cine face parte din noul board
Mugur Isărescu
, 65 de ani,
guvernator
- al cincilea mandat
Florin Georgescu
, 60 de ani,
prim-viceguvernator
- al treilea mandat
Bogdan Olteanu
, 42 de ani,
viceguvernator
- al doilea mandat
Liviu Voinea
, 39 de ani,
viceguvernator
- primul mandat
Agnes Nagy
, 56 de ani,
membru în CA
- al patrulea mandat
Marin Dinu
, 63 de ani,
membru în CA
- al doilea mandat
Virgil Stoenescu
, 67 de ani,
membru în CA
- al treilea mandat
Gheorghe Gherghina
, 59 de ani,
membru în CA
- primul mandat
Daniel Dăianu
, 60 de ani,
membru în CA
- primul mandat
0 comments :
Trimiteți un comentariu