În cât timp poți învăța să vorbești fluent o limbă străină?

Un angajat care are un nivel de cunoștințe de bază a unei limbi străine poate ajunge să o vorbească fluent în doar șase luni. Condiția este însă ca acesta să fie „meditat” individual în fiecare zi timp de câte patru ore, susține Daniela Vercellino, EMEA recruitment manager în cadrul furnizorului brazilian de servicii IT Stefanini de mai bine de trei ani.

„În prezent, în jur de 850 de angajați din cei 1.100 pe care îi avem în România lucrează în zona de suport și furnizează servicii în 12 limbi străine, iar în centrul pe care îl avem în Sibiu aproape toți din cei 140 de angajați furnizează servicii de suport în limba germană. Prin urmare, cunoașterea unei limbi străine este foarte importantă pentru noi, chiar mai mult decât competențele tehnice de care avem nevoie în companie și care se pot învăța mult mai ușor”, explică Daniela Vercellino. O limbă străină vorbită fluent a devenit deja un „must have” în rândul candidaților pe care îi selectează compania, pentru că, angajații Stefanini din România ajung să aibă contact direct cu clienții.

Ea precizează însă că nu orice angajat poate învăța să vorbească o limbă străină la nivel fluent, ci trebuie să pornească măcar de la un nivel de cunoștințe de bază pentru ca în șase luni să poată fi independent în fața clienților. Iar identificarea unor candidați care să aibă deja fluență într-o limbă străină, alta decât engleza, a devenit o adevărată piatră de moară pentru recruiterii companiei, pentru că nici măcar nucleele care scoteau în urmă cu ceva ani suficient de mulți absolvenți de limbi străine căutate pe piața locală nu mai fac față cererii în prezent.

Spre exemplu, în Sibiu, unde Stefanini are al doilea centru de servicii din țară, nu se mai găsesc prea mulți vorbitori de limba germană, numărul sașilor fiind tot mai mic, astfel că speranța companiei rămâne perpetuarea tradiției (transmiterea cunoștințelor de limbă germană de la o generație la alta). Iar în București deja vorbitorii de limbă franceză la nivel matern sau de limbă rusă sunt o „pasăre rară”, motiv pentru care proiectele care necesită astfel de cunoștințe încep să fie derulate în alte țări, unde pool-ul de vorbitori de limbă franceză sau de limba rusă este mai mare.

În România, pentru o po­zi­ție de entry-level în zona de dezvoltare un angajat poate câștiga de la 500-600 de euro net pe lună, cam cât câștigă un an­gajat din zona de suport care știe o limbă străină mai puțin „exotică“ precum spaniolă, italiană sau franceză, potrivit informațiilor din piață.

O soluție pentru combaterea deficitului de candidați de pe piața de outsourcing ar putea fi angajarea persoanelor cu vârste de peste 40 sau 50 de ani, care își găsesc greu un loc de muncă odată ce au fost „puși pe liber“. Dar Daniela Vercellino susține că atât timp cât ei nu vorbesc o limbă străină fluent angajatorii nu au cum să îi recruteze. Chiar dacă în cadrul Stefanini media de vârstă este de 26-28 de ani, sunt și angajate în zona de suport care au peste 40 de ani, cele mai multe fiind angajate de-a lungul carierei în fostele Oficii Naționale de Turism.

„În Marea Britanie sau SUA găsim în zona de suport de la studenți până la oameni care au 90 de ani. Sigur, vorbim despre o extremă, dar cei cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani sunt foarte bine reprezentați în outsourcing. România nu este la fel de matură, iar populația de peste 50 de ani nu are competențele necesare, nu tehnice, ci de limbă“, adaugă Vercellino.

Stefanini a intrat cu primul birou pe piața locală în urmă cu zece ani, iar în 2013 a a ajuns la afaceri de peste 17 milioane de euro. Cei peste 1.000 de angajați furnizează în prezent servicii de suport IT în 12 limbi străine.

Ce a mai spus Daniela Vercellino despre:

@ reducerea CAS

Reducerea CAS cu 5 puncte procentual face România mai competitivă, pentru că o companie se uită la taxe atunci când se duce într-o anumită țară. Este o inițiativă bună. Totuși, noi oricum vrem să continuăm să investim în oameni, în fiecare an revizuim partea de beneficii, deci facem asta indiferent că există astfel de măsuri sau nu, pentru că România este încă o țară în care vrem să creștem. Prin urmare, nu ne vom baza niciodată planurile noastre de dezvoltare pe astfel de măsuri.

@ competitivitate în fața investitorilor

În prezent, România este, totuși, mai atractivă decât Polonia, prin prisma sa­lariilor din industria de outsourcing, aces­tea fiind cu circa 20% mai mici pe plan local, dar și a faptului că, spre exem­plu, polonezii nu sunt obișnuiți cu ide­ea de a lucra în ture de noapte. Mix-ul de limbi străine vorbite pe piață este însă similar.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Corina Mirea