FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială cer guvernului să ducă deficitul bugetar la 0,9% din PIB anul viitor.Paradoxal, tocmai deficitul mult mai mic obținut în 2014 ca urmare a scăderii investițiilor cu 12% ar putea fi alibiul Troicii pentru această cerință. „Ați dovedit că puteți, rămâneți în continuare pe consolidare fiscală“, ar fi mesajul subînțeles al finanțatorilor internaționali. Întrebarea este dacă la deficit bugetar de 0,9% din PIB creșterea economică nu va fi frânată sau chiar transformată în recesiune.
Proiectul de buget pentru 2015 a intrat în malaxorul negocierilor cu FMI și Comisia Europeană, iar lansarea unei noi cifre mai mici de deficit bugetar, de 0,9% din PIB în 2015, a făcut ca tensiunea guvernanților să atingă cote maxime. Întrebarea este dacă economia nu a ajuns la un punct în care reducerea deficitului bugetar cu încă 0,5-0,6% din PIB nu va frâna creșterea economică. În 2014, deficitul a fost redus prin scăderea drastică a investițiilor, dar creșterea economică așteptată la 2,8% a fost impulsionată de consum.
Concluzia după un week-end intens de negocieri ar fi că un deficit de 0,9% din PIB în 2015 este inacceptabil pentru guvern. Dar această cifră este rezultatul revizuirii unor calcule matematice în urma modificării estimărilor de creștere economică prognozată și potențială, precum și al mutării din 2015 în 2014 a cheltuielilor legate de achitarea unor drepturi de natură salarială câștigate în instanță. Important este că nu este totul pierdut, autoritățile române având spațiu de negociere pentru un deficit mai mare de 1,4% din PIB, pe standardele cash. Rămâne de văzut dacă vor reuși. Marea problemă este modalitatea de acoperire a golului de venituri de peste 15 mld. lei (circa 2,1% din PIB), care provine atât din reducerea deficitului bugetar, cât și din măsurile legislative electorale.
Plata în avans a unor drepturi salariale câștigate în instanță din 2016 și 2017 în 2015, reducerea concomitent cu prioritizarea și eficientizarea cheltuielor de investiții, ajustarea cheltuielor cu bunuri și servicii și insistarea pe scoaterea din calculul deficitului a unor cheltuieli mai mari de apărare și a cheltuielilor pentru cofinanțarea fondurilor europene invocând circumstanțe excepționale sunt câteva soluții pe care autoritățile ar putea să mizeze în negocierile cu FMI pentru a ajunge la un deficit bugetar cash mai mare anul viitor.
Angajamentul României față de Comisia Europeană este legat de deficitul structural, nu de deficitul de cash. Ce riscă România dacă nu va respecta regulile europene? După o serie de avertismente și recomandări ale Comisiei Europene și ale Consiliului European, România ar risca dacă ar fi în zona euro să plătească în ultimă instanță penalități reprezentând 0,2% din PIB în situația în care nu va respecta angajamentul pe care și l-a asumat încă din 2012 de a atinge obiectivul pe termen mediu de deficit bugetar structural.
„Dat fiind și necesarul de acoperit foarte mare, trebuie gândit un mix de ajustare care să minimizeze impactul negativ în economie, un mix care ar presupune un deficit țintă mai mare de 1,4% din PIB în standarde ESA, cheltuieli mai mici și venituri mai mari“, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Guvernul poate avea argumente destul de puternice pentru a susține de exemplu excluderea din calculele de deficit a unor cheltuieli mai mari cu apărarea și cu cofinanțări de fonduri UE, ceea ce ar permite un deficit pe ESA mai mare de 1,4% din PIB. Procentul de 0,3% din PIB creștere pentru cheltuielile de apărare poate fi argumentat ca reprezentând o circumstanță excepțională, legată de contextul geopolitic regional, susține Dumitru.
Pot fi aduse argumente și pentru excluderea din calcul a unor cheltuieli mai mari pentru cofinanțarea fondurilor europene, dar aici argumentele pot fi și în defavoarea noastră având în vedere că și în 2013 ni s-a permis o deviere temporară de la traiectoria de ajustare a deficitului tocmai pentru investiții mai mari și cofinanțări de fonduri UE, dar nu am reușit să absorbim prea mulți bani europeni și investițiile publice au scăzut, potrivit șefului Consiliului Fiscal.
O altă soluție ar fi mutarea plăților unor drepturi de natură salarială câștigate în urma hotărârilor judecătorești programate pentru 2016-2017 în 2015, în felul acesta nefiind afectat deficitul ESA în 2015, ci doar cel de cash.
Deficitul pe cash cuprinde cheltuielile efectuate, în timp ce deficitul pe ESA nu este calculat pe baza plăților efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată și a termenelor legale pentru achitarea obligațiilor.
Tot pe partea de cheltuieli, în contextul constrângerilor existente trebuie pus un accent foarte puternic pe prioritizarea investițiilor. Rezervele de eficiență la nivel de cheltuieli sunt încă foarte mari, nu numai la investiții.
Pe partea de venituri situația este mai complicată, întrucât nu ne putem baza ex -ante pe o îmbunătățire a colectării și nu știu dacă se poate evita majorarea unor taxe, susține Dumitru.
Autoritățile române au intrat în negocieri cu speranța majorării țintei de deficit bugetar pentru 2015 de la 1,4% din PIB la peste 2% din PIB. Și au aflat că ținta de deficit este de fapt mai mică, de 0,9% din PIB.
Angajamentul pe care și l-a asumat România în 2012 a fost să atingem obiectivul pe termen mediu de deficit bugetar structural de 1% din PIB în 2015 (deficitul bugetar structural fiind în 2012 la 2,5% din PIB, în scădere de la 9,6% din PIB în 2009). Calculele inițiale, pe baza estimărilor de creștere economică prognozată și cea potențială, indicau un deficit necesar pentru atingerea MTO în 2015 de 1,4% din PIB atât pe metodologia ESA, cât și pe cea cash. Însă creșterea economică a fost un pic peste așteptări, iar estimarea Comisiei Europene cu privire la creșterea economică potențiala a fost revizuită ușor în jos, ca urmare a investițiilor publice și private mici, spune șeful Consiliului Fiscal. Ca urmare, partea ciclică a deficitului bugetar pentru 2015 s-a îngustat de la 0,4 pp din PIB (deficit efectiv de 1,4% din PIB aferent unui deficit structural de 1% din PIB) la 0,2 pp din PIB (deficit efectiv de 1,2% din PIB aferent unui deficit structural de 1% din PIB) datorită unui output gap negativ mai redus. Corespunzător noului deficit necesar de 1,2% din PIB pe standarde ESA, ținta de deficit bugetar pe standarde cash scade la 0,8-0,9% din PIB, având în vedere mutarea din 2015 în 2014 (conform celei de-a treia rectificări bugetare) a cheltuielilor legate de achitarea unor drepturi de natură salarială câștigate în urma hotărârilor judecătorești și de plata unor arierate, măsuri care nu degrevează bugetul anului 2015 întrucât ele au fost deja incluse în execuția pe bază de angajamente (ESA) în cea mai mare parte încă din anul 2011.
Nu este suficientă ajustarea fiscală realizată de România în ultimii ani? Odată cu venirea crizei financiare și economice mondiale, România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor și majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum și criza a intrat în prelungiri. Au fost doi ani de cădere liberă a economiei, în 2009 și 2010. După acest declin, economia a revenit pe creștere. Însă redresarea a fost lentă.
La nivelul Uniunii Europene,
România a efectuat
în perioada 2010-2014
a doua cea mai dură ajustare fiscală structurală după Grecia,
ajustarea depășind 7% din PIB, potrivit Eurostat.
Chiar FMI arată într-un raport care analizează ultimul sfert de secol de tranziție pentru țările din regiune că România a fost în perioada 2009-2013 printre țările postcomuniste unde ajustările fiscale au fost cele mai severe, alături de Letonia, Lituania, Rusia și Slovacia, deficitele bugetare din aceste țări scăzând cu 5% din PIB sau chiar mai mult în acest interval.
Cum explică șeful Consiliului Fiscal modificarea deficitului bugetar pentru anul 2015 de la 1,4% din PIB la 0,9% din PIB
Angajamentul pe care și l-a asumat România în 2012 a fost să atingem obiectivul pe termen mediu de deficit bugetar structural de 1% din PIB în 2015 (deficitul bugetar structural fiind în 2012 la 2,5% din PIB, în scădere de la 9,6% din PIB în 2009). Calculele inițiale, pe baza estimărilor de creștere economică prognozată și cea potențială, indicau un deficit necesar pentru atingerea MTO în 2015 de 1,4% din PIB atât pe metodologia ESA, cât și pe cea cash. Însă creșterea economică a fost un pic peste așteptări, iar estimarea Comisiei Europene cu privire la creșterea economică potențiala a fost revizuită ușor în jos, ca urmare a investițiilor publice și private mici.
Ca urmare, partea ciclică a deficitului bugetar pentru 2015 s-a îngustat de la 0,4 pp din PIB (deficit efectiv de 1,4% din PIB aferent unui deficit structural de 1% din PIB) la 0,2 pp din PIB (deficit efectiv de 1,2% din PIB aferent unui deficit structural de 1% din PIB) datorită unui output gap negativ mai redus. Corespunzător noului deficit necesar de 1,2% din PIB pe standarde ESA, ținta de deficit bugetar pe standarde cash scade la 0,8-0,9% din PIB, având în vedere mutarea din 2015 în 2014 (conform celei de-a treia rectificări bugetare) a cheltuielilor legate de achitarea unor drepturi de natură salarială câștigate în urma hotărârilor judecătorești și de plata unor arierate, măsuri care nu degrevează bugetul anului 2015 întrucât ele au fost deja incluse în execuția pe bază de angajamente (ESA) în cea mai mare parte încă din anul 2011. Acele cheltuieli nu pot fi înlocuite în 2015 cu alte cheltuieli care ar afecta și deficitul ESA, ceea ce înseamnă că deficitul pe cash ar trebui să scadă la doar 0,8-0,9% din PIB pentru a avea un deficit ESA de 1,2% din PIB, aferent unui deficit structural de 1% din PIB.
O nouă modalitate de calcul: Nivelul accizelor va fi exprimat în lei și indexat cu rata inflației
Nivelul accizelor va fi exprimat în lei, începând de anul viitor, iar din 2016 va fi actualizat, anual, cu rata inflației, potrivit unui proiect de modificare a Codului Fiscal.
„Începând cu 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor va fi exprimat în lei pe unitatea de măsură utilizând nivelul în lei practicat în anul 2014. Începând cu anul 2016, nivelul astfel obținut se actualizează anual cu creșterea prețurilor de consum, din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie“, anunță Ministerul Finanțelor Publice.
Modificarea este propusă pentru prevenirea fluctuației veniturilor din accize la bugetul de stat în funcție de variațiile de curs valutar lei/euro stabilite de Banca Central Europeană (BCE) la data de 1 octombrie a fiecărui an, precum și pentru păstrarea valorii reale a acestor venituri și a predictibilității atât pentru bugetul de stat cât și pentru mediul de afaceri, arată instituția.
Dacă accizele ar fi calculate în continuare pe baza cursului anunțat de BCE, atunci nivelul acestora ar trebui să fie mai mic începând cu anul viitor.
Anul acesta, Guvernul a luat în considerare pentru accize cursul BCE din 2012, deoarece era mai mare decât cel din 2013 care trebuia folosit în mod normal, și a adăugat cea mai mare rată a inflației, cea din septembrie 2013. Astfel, accizele au fost plătite la un curs de 4,73 lei, cu 30 de bani peste nivelul anunțat de BCE.
Accizele sunt plătite pentru producția de alcool și băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, bunuri de lux, produse energetice și cafea. Accizele sunt calculate în euro întrucât nivelul minim al acestor taxe este armonizat la nivelul UE, iar România a parcurs un calendar de creștere a valorilor de la momentul aderării la spațiul comunitar.
Emil Popescu
0 comments :
Trimiteți un comentariu