Prăbușirea prețului petrolului: pentru nemți și japonezi e mumă, pentru ruși și iranieni e ciumă

Fondul Monetar Internațional, Rezerva Federală americană și Banca Centrală Europeană văd în scăderea prețului petrolului, de obicei un efect al turbulențelor economice și geopolitice, o gură de oxigen pentru ansamblul economiei globale și mai ales pentru țările cu consum mare de energie sau care importă energie.

Stanley Fischer, vicepreședintele Fed, cea mai influentă bancă centrală din lume, a descris prăbușirea prețului petrolului ca fiind „un șoc la nivelul ofertei“ care „mai degrabă va ajuta economia SUA“, scrie The Wall Street Journal.

„Efectele sunt fără îndoială pozitive“, a asigurat și Mario Draghi, președintele BCE.

Unii economiști au avertizat că prăbușirea cu aproape 40% a prețurilor petrolului în ultimele luni este un vestitor al timpurilor negre în condițiile în care Europa flirtează cu recesiunea, Japonia încearcă să se rupă de un deceniu pierdut, fără creștere economică, iar încetinirea economiei Chinei riscă se se transforme într-o aterizare dură. De-a lungul istoriei recente scăderea prețurilor țițeiului a fost asociată cu recesiunile, când cererea pentru energie se prăbușește.

Dar de data aceasta o serie de factori legați de majorarea aprovizionării, de la noi tehnologii de exploatare la redeschiderea câmpurilor libiene și încercarea unor state producătoare de a-și scoate concurenții de pe piață prin prețuri mici, fac ca situația să fie diferită.

„Vor fi câștigători și pierzători, dar, per total, este o veste bună pentru economia mondială“, a explicat directorul general al FMI Christine Lagarde. Instituția sa a îmbunătățit estimarea de creștere pentru economia americană pentru anul viitor de la 3,1% la 3,5% datorită costurilor cu energia mai mici. Firma de cercetare IHS Global Insight a calculate că gospodăriile americane ar trebui să aibă în următorul an un buget mai mare cu 750 de dolari, în comparație cu ultimele 12 luni, dacă prețurile nu încep să urce. În SUA, reducerea cotațiilor petrolului s-a reflectat rapid în scăderea prețului benzinei la minime record.

Pentru marile economii importatoare de petrol, printre care Japonia, Italia și Germania, FMI a calculat că plonjonul prețurilor, care a luat amploare în iunie, ar putea contribui cu un punct procentual la creșterea PIB-ului. Japonia a cheltuit echivalentul a 3,6% din PIB pe importurile de petrol în iunie.

Fondul atribuie 80% din scăderea prețurilor petrolului cauzelor legate de ofertă, precum deciziile OPEC, și doar 20% reducerii cererii ca efect a încetinirii creșterii economice.

Reducerea prețurilor energiei îi afectează clar pe marii exportatori de petrol precum Irak, Algeria și Nigeria, ale căror bugete se bazează masiv pe veniturile din petrol. Dar prețurile mici sunt vești rele în special pentru țări precum Rusia, Venezuela și Iran, care se confruntă deja cu probleme economice.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru