Banii BCE nu vor fi suficienți pentru a însănătoși economia zonei euro, iar analiștii recomandă investiții, mai ales în infrastructură, și reforme structurale

Cu simple sugestii, președintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi reușește să neutralizeze un impediment în calea revenirii economiei zonei euro, euro supraapreciat, și netezește calea ajustării cantitative, „arsenalul“ suprem prin care instituția sa poate lupta contra deflației și anemiei economice.

Economiștii spun însă că o astfel de intervenție nu va fi suficientă pentru însănătoșirea economiei zonei euro și că restul va depinde de liderii uniunii monetare. Economiștii cer investiții, printre altele în infrastructură, poate chiar printr-un program paneuropean, încurajarea start-up-urilor și afacerilor mici și mai ales reforme structurale în special în Franța și Italia.

Euro a atins ieri cel mai scăzut nivel din martie 2006 față de dolar, de 1,1864 de dolari pe unitate, pe fondul creșterii așteptărilor că BCE va începe în curând să printeze euro pentru achiziții masive de obligațiuni suverane. Slăbirea euro a fost cerută mult timp de economii necompetitive în raport cu cea a Germaniei, precum Franța și Italia, care speră că astfel exporturile lor vor deveni mai ieftine și prin urmare mai atrăgătoare pentru clienții din alte regiuni.

Pe același principiu, deprecierea euro convine și exportatorilor români, în condițiile în care leul are tendință de depreciere și față de euro și față de dolar. Cea mai mare parte din exporturile românești se duc în zona euro. Cuplul euro - dolar are o pondere de aproape un sfert în tranzacțiile echivalente cu 5.300 de milioane de dolari de zi de pe piața valutară internațională, potrivit Bloomberg.

Euro este văzută ca o monedă riscantă

Atractivitatea pe care o are euro ca monedă pentru rezerve pare să scadă. FMI a calculate că ponderea în total a rezervelor valutare pe care băncile centrale le păstrează în euro a fost de 22,6% în al treilea trimestru al anului trecut, cel mai redus nivel din ultimii zece ani, potrivit CNBC.

Puterea monedei unice europene a început să slăbească accentuat după ce Draghi a lansat săptămâna trecută, prin intermediul unui interviu, cel mai puternic semnal de până acum că BCE își va extinde în următoarele luni programul de achiziții de active pentru a include obligațiuni suverane. O decizie în acest sens ar putea fi luată cel mai devreme pe 22 ianuarie, la ședința consiliului guvernator al băncii, scrie Financial Times. Însă majoritatea analiștilor intervievați de FT cred că inflația și creșterea economică vor rămâne slabe chiar dacă BCE recurge la achiziții de obligațiuni (quantitative easing - QE).

Quantitative Easing nu-i suficient

Jörg Krämer, economist la Commerzbank, a spus că lansarea QE va duce la scăderea yieldurilor obligațiunilor suverane  și va „ajuta ministerele de finanțe din țările puternic îndatorate, precum Italia, și băncile de acolo“. QE nu va impulsiona destul creșterea economică și inflația, ci „va alimenta creșterea prețurilor activelor“, a atenționat el.

Carsten Brzeski, analist la ING, apreciază că QE va avea un impact benefic mai puternic dacă „guvernele vor fi lăsate să înceapă programe de investiții finanțate prin deficite bugetare“, ceea ce este însă puțin probabil în zona euro.

Alastair Winter, economist-șef la banca de investiții Daniel Stewart & Co, spune că pentru a stimula creșterea economică liderii statelor din zona euro ar trebui să flexibilizeze și mai mult piața muncii, să dereglementeze mai multe profesii, să încurajeze start-up-urile, să investească în infrastructură și în pregătire profesională.

Plan paneuropean

Brzeski, de la ING, spune că zona euro are nevoie de un program de investiții paneuro­pean, și nu de o „colecție“ de mici inițiative naționale, și de reforme structurale în Franța și Italia.

George Magnus, economist independent, autor de cărți și editoriale și un „răsfățat“ al presei de profil, apreciază că în uniunea monetară este nevoie de mecanisme noi și generale de restructurare a datoriilor și de recapitalizare și consolidare robustă a băncilor.

Harald Benink, profesor de finanțe la Tilburg University, sugerează că BCE nu ar trebui să intervină prin achiziții de obligațiuni suverane, ci prin achiziții de obligațiuni care ar fi emise de Banca Europeană de Investiții pentru a finanța la scară largă proiecte de infrastructură în Europa.

Și John Llewellyn, analist la Llewellyn Consulting, recomandă investiții la scară largă în proiecte de infrastructură, centrate pe reducerea dependenței de energia rusească.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru