Miercuri, pe 7 ianuarie, Banca Națională a redus dobânda de politică monetară de la 2,75% la 2,5% pe an.Într-un comunicat care are 5.800 de semne (850 de cuvinte), Consiliul de Administrație al BNR își justifică decizia, face o ușoară trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat și vorbește puțin despre viitor, în termeni de bancă centrală, fără să spună prea multe.
Dacă cineva – companie, manager, antreprenor, până la o persoană fizică – ar citi comunicatul BNR, în afară că dobânda a scăzut și că s-a îngustat coridorul dobânzilor practicate de BNR (minim – 0,25% și maxim – 4,75%), cele două decizii având în spate cifre, ceva palpabil, în rest ar înțelege prea puțin, spre deloc, din celelalte semne (cuvinte).
Să facă din nou investiții? Crește cererea internă? Să ia din nou credit? Să facă noi angajări? Să crească salariile sau să le scadă? Să își cumpere un apartament sau o mașină? Să își renoveze casa, care a luat ceva igrasie în ultimii ani?
Economia, business-ul și populația ar vrea un răspuns la aceste întrebări.
Guvernatorul Mugur Isărescu ar răspunde că Banca Națională nu se ocupă de aceste răspunsuri, obiectivul ei fiind stabilitatea prețurilor și asigurarea stabilității financiare.
În comunicat BNR vorbește despre economie doar de trei ori și despre business niciodată. O dată spune că ”cele mai recente date statistice indică accelerarea dinamicii anule a produsului intern brut (adică a economiei) datorată redresării cererii interne, susținută de ambele componente majore ale acesteia – consumul și investițiile”.
Am putea să traducem acest lucru prin faptul că economia a crescut mai mult în T4 decât așteptările? La 9 luni creșterea economică fusese de 2,8%.
Într-un alt paragraf BNR spune că ”pe baza datelor disponibile în prezent, deciziile (de reducere a dobânzilor și a coridorului) vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, concomitent cu revigorarea sustenabilă a activității de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creșteri economice echilibrate și de durată”.
Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară din 7 ianuarie
Imediat urmează următorul paragraf: ”CA al BNR consideră că un mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanțare externă, alături de un proces sustenabil de intermediere financiară și o remunerare adecvată a depozitelor bancare sunt esențiale pentru consolidarea economiei românești și întărirea rezistenței acesteia la șocuri externe”.
Ceea ce spune BNR s-ar traduce prin: Guvernul nu trebuie să renunțe la FMI, băncile nu trebuie să mai reducă dobânzile la depozite, să nu plece economiile din bănci, mai ales dacă este vreo criză externă. Iar în privința intermedierii financiare ”trebuie să fie un proces sustenabil”, ca să aducă consolidarea economiei, frază care este valabilă tot timpul.
Cred că oamenii și companiile au nevoie de mai multe indicii în acest moment în privința viitorului economic, lucrul care le lipsește, asta dacă vrem să îl influențăm puțin și să nu-l lăsăm în voia sorții, doar ca un rezultat a ceea ce se petrece în jur.
BNR menționează faptul că în continuare există un deficit de cerere, care contribuie la scăderea prețurilor și ține inflația jos. Dar cum mișcăm cererea? Creșterea ușoară a salariilor, pe medie și reducerea dobânzilor la credite mișcă ceva din cerere, dar este prea puțin. Ce se câștigă la soldul creditelor în lei se pierde la împrumuturile în valută, iar ce câștigă softiștii pierd constructorii.
Pentru economia românească Isărescu și BNR reprezintă farul de încredere. Dar acest far trebuie să lumineze mai puternic, să vorbească mai mult, mai ales că a scăzut și prețul combustibilului.
Business-ul de asta are nevoie în acest moment, de vorbe, de semne, ca să capete curaj.
Scăderea inflației este peste așteptări (analiza celor mai recente date macroeconomice relevă scăderea ratei anuale a inflației și plasarea ei sub valorile prognozate, cum spune BNR), dar curajul, esențial în business, este sub așteptări.
Unul dintre instrumentele de politică monetară a unei bănci centrale este și cuvântul, declarația înainte de a trece la fapte. Câteodată este un instrument mult mai puternic decât orice reducere de dobândă. Iar BNR îl folosește mult prea puțin și de cele mai multe ori atunci când vrea să liniștească cursul.
Ca economia, business-ul și populația să aibă curaj, să investească, să ia credite, să se miște, și BNR ar trebui să fie mai curajoasă cu semnele, cu vorba, că nu o costă nimic acum.
Degeaba spune guvernul că s-a terminat criza (cum a spus în vară Liviu Voinea, ministrul bugetului, în prezent viceguvernator al BNR), dacă nu spune Banca Națională și Isărescu.
0 comments :
Trimiteți un comentariu