Cui ar trebui să mulțumească românii care plâng azi în mașini pe Valea Prahovei? Berceanu, Boagiu, Orban, Silaghi, Fenechiu, Șova, Rus. Ei au avut pe mână 15 miliarde de euro dar n-au reușit să treacă munții cu o autostradă

Cu 644 km de autostrăzi, dintre care numai 530 construiți după Revoluție, România rămâne prinsă în „păienjenișul“ subdezvoltării infrastructurii.

Compania Națională de Au­tostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a plătit 4,3 miliarde de euro pentru proiecte de autostrăzi în perioada 2008-2014, iar în același interval rețeaua locală de șosele de mare viteză s-a mărit cu doar  373 de kilometri, numărând în prezent 644 de kilometri, potrivit unei analize a ZF pe baza informațiilor transmise de compania de drumuri.

Cu suma pe care CNADNR a cheltuit-o începând din 2008 până în prezent se puteau construi peste 700 de kilometri de autostrăzi, dacă se ia în calcul un cost mediu de 6 milioane de euro/kilometru.

De ce acești bani înghițiți de CNADNR s-au văzut în realizări concrete la jumătate față de cât s-ar fi putut face și, mai ales, de ce România continuă să fie la coada Europei la capitolul infrastructură rutieră? Modul în care s-au cheltuit aceste sume poate reprezenta o măsură a risipei realizate de-a lungul timpului, având în vedere că CNADNR are anual un buget de 1,5-2 miliarde de euro, atât pentru autostrăzi, cât și pentru drumuri na­ționale, dar rezultatele au întârziat să apară.

„În ultimii 25 de ani a existat o risipă permanentă, însă important este cum poate fi aceasta diminuată, cu atât mai mult cu cât avem nevoie ca proiectele să nu mai stagneze și să nu mai fie oprite, așa cum s-a întâmplat anul acesta. Ce așteptăm de la guvernanți este un bun management  al resurselor, alte atribuții nu au. Trebuie să vegheze la o normalitate“, spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreședinte al Patronatului Societăților din Construcții (PSC).

Dacă în prevederile bugetare proiectele de autostrăzi urmau să primească în perioada 2008-2014 circa 5,2 miliarde de euro, în realitate s-au efectuat plăți de 4,3 miliarde de euro.

Sumele plătite în fiecare din anii luați în considerare (2008-2014) s-au îndreptat fie către proiecte deschise circulației în anul respectiv, fie către proiecte în derulare ce aveau să fie inaugurate în anii următori. De asemenea, este posibil ca în fiecare an CNADNR să fi plătit chiar restanțe către constructori pentru autostrăzi deja inaugurate anterior, potrivit informațiilor ZF.

Cele mai mari plăți au fost realizate în 2013, în jur 941 de milioane de euro, an în care s-au inaugurat 107 kilometri de autostrăzi. Pe de altă parte, cele mai mici plăți au fost făcute de CNADNR anul acesta, doar 228 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului, în condițiile în care alocările bugetare pentru întreg anul 2014 se ridică la 500 de milioane de euro.

Explicația pentru faptul că CNADNR a folosit mai puțin de jumătate din banii disponibili pentru autostrăzi în primele nouă luni ale anului vine și din faptul că statul a tăiat la sânge investițiile anul acesta, în încercarea de a urmări un deficit bugetar cât mai mic. Astfel, guvernul a lăsat de izbeliște, printre altele, și infrastructura de transport, un domeniu în care pot fi create zeci de mii de locuri de muncă și care, în aval, poate stimula și alte industrii. Cheltuielile publice cu investițiile au scăzut cu 18% în primele opt luni ale anului, în timp ce deficitul bugetar a fost în aceeași perioadă de doar 0,24% din PIB, în vreme ce deficitul pe tot anul este proiectat la 2,2% din PIB.

Cel mai „bogat“ an la capitolul deschideri de autostrăzi a fost 2012, când 128 de kilometri s-au adăugat la rețeaua de autostrăzi din România. Pe de altă parte, anii cu zero deschideri de autostrăzi au fost 2008, dar și 2014. Anul acesta, niciun kilometru de autostradă nu a fost inaugurat, însă CNADNR precum și ministrul transporturilor, Ioan Rus, s-au angajat să finalizeze 60 de kilometri în ultimele două luni ale anului, pe rutele Nădlac-Arad și Săliște-Cunța (adică lotul al treilea al autostrăzii Orăștie-Sibiu).

Dacă până anul acesta miza construcției de autostrăzi era una destul de mare, statul anunțând chiar în urmă cu un an planuri privind câteva mii de kilometri de autostrăzi, în prezent, odată cu prezentarea primei versiuni a Master Planului General de Transport, documentul cu propunerile privind prioritățile României în materie de infrastructură de transport până în 2030, drumurile expres au luat locul autostrăzilor. Fiind cu 30% mai ieftine decât autostrăzile, drumurile expres au devenit „piatra de temelie“ a sistemului rutier național în următorii ani. Master Planul General de Transport propune ca până în 2030 să mai fie construiți 656 de kilometri de autostrăzi, pe lângă cei circa 700 de kilometri pe care România îi va avea până la finalul anului, la care se vor adăuga 2.226 de kilometri de drumuri expres. Construirea de autostrăzi și drumuri expres are prevăzute pe hârtie 16 miliarde de euro în perioada 2014-2030.

În prezent în România se află în lucru circa 200 de kilometri de autostrăzi, cu un cost total de circa 1 mld. euro. În ciuda fap­tului că lucrările pe șantierele de auto­străzi au demarat anul acesta, în unele cazuri mai timid, în altele în forță, industria construc­țiilor rămâne în blocaj. Absența unor pro­iecte de anvergură în infrastructura de transport și în zona autostrăzilor s-a resimțit din plin în piața de construcții în primele opt luni ale anului.

Sursa:
Ziarul Financiar