Neil Buckley, economist la Financial Times, atrage atenția asupra adoptării modelului unguresc de conversie a creditelor în franci, care poate să nu fie un avantaj pentru vecinii Ungariei, fie din cauză că rezervele valutare sunt insuficiente, fie din cauză că dobânzile bancare sunt mult prea mari pentru a face rentabilă preschimbarea.Economistul amintește că în 2011 programul de plată anticipată a creditelor în franci i-a favorizat pe cei mai bogați dintre contractanții împrumuturilor, în timp ce restul au avut de pierdut din cauza deprecierii cursului, scrie Portfolio.
Mișcarea Băncii Naționale a Elveției din urmă cu două săptămâni, de a abandona pragul fix de schimb valutar în raport cu euro, a adus liniște autorităților, cât și cetățenilor din Ungaria după ce în noiembrie anul trecut guvernul de la Budapesta a reușit să ajungă la o înțelegere cu băncile locale și să preschimbe toate împrumuturil în forinți la cursul de atunci. În acest timp, în țări precum Polonia, România, Croația sau Serbia ratele la aceste împrumuturi au crescut peste noapte cu 20%.
„Modelul ungar e posibil să nu poată fi aplicat de unii din vecinii acestora, iar cabinetul premierului Viktor Orban a făcut mai multe greșeli în ceea ce a devenit o luptă murdară. Guvernul de la Budapesta a invocat că, în esență, băncile cu capital majoritar străin au acordat împrumuturi în franci fără să informeze clienții de posibilele riscuri. Cu toate acestea, mulți bancheri cred că guvernul și-a propus să pedepsească băncile pentru «excesul» de profit și să le forțeze să-și vândă acțiunile, astfel încât statul ungar să preia controlul sistemului bancar“, a afirmat Buckley.
Economistul a amintit că Ungaria a impus băncilor „cele mai mari taxe din Europa“ precum și o taxă specială pe tranzacții (FTT) care le-a diminuat profitul și nivelul creditării.
„Măsura din 2011 a forțat băncile să accepte rambursarea în tranșe mari a împrumuturilor la un curs de schimb umflat artificial. Mișcarea i-a favorizat în principiu pe cei mai avuți dintre contractanții de împrumuturi, care oricum dispuneau de bani pentru a plăti, și a cauzat haos pe piețe“, a spus jurnalistul.
Ca urmare, forintul s-a depreciat și „a pus și mai multă presiune pe clienții săraci care mai aveau de achitat rate la creditele ipotecare“. Astfel, decizia de preschimbare în forinți a împrumuturilor de la sfârșitul anului trecut a fost bine primită pe piețe.
Buckley a subliniat faptul că Banca Națională a Ungariei (MNB) a pus la dispoziția băncilor lichidități de aproximativ nouă miliarde de euro, „mai mult decât suficient pentru a îndeplini nevoile de hedging pentru preschimbare și să evite presiunile asupra forintului.“ Totuși, acesta a adăugat că modelul ungar ar putea să nu fie aplicabil în țările vecine din cauza dobânzilor, mult peste cele din Ungaria, și a rezervelor valutare insuficiente.
„În țările în care dobânda de referință a băncilor centrale este mai mare, nu este rentabil să preschimbi împrumuturile în moneda locală din cauză că ar fi compensate de dobânzile băncilor private. Guvernatorul băncii centrale a Croației, Boris Vujcic, a avertizat că imitarea programului de conversie din Ungaria ar costa banca 3,2 miliarde de euro, adică aproximativ 30% din rezervele valutare pe care le deține“, a spus Buckley.
0 comments :
Trimiteți un comentariu