Costurile de finanțare ale Greciei au continuat să urce ieri, randamentele obligațiunilor pe 10 ani atingând cel mai înalt nivel din iulie 2013, pe fondul îngrijorărilor create de măsurile economice anunțate de premierul Alexis Tsipras, care ar putea periclita acordurile cu creditorii internaționali.Randamentul obligațiunilor guvernamentale a urcat în prima parte a zilei cu 0,52 puncte procentuale, la 11,039%, față de un randament de sub 9% înregistrat săptămâna trecută, potrivit MarketWatch, citat de Mediafax.
Costul la care Grecia se împrumută pe piețele internaționale a început să crească imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor parlamentare de duminică, câștigate de partidul de extremă stânga Syriza, condus de Tsipras.
După poziția Germaniei destul de fermă la adresa pretențiilor noului guvern de la Atena privind rediscutarea datoriei țării, Comisia Europeană a reacționat și ea spunând că nu se pune problema ștergerii datoriei Greciei, scrie EUobserver.
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a declarat ieri pentru Le Figaro: „Nu se poate pune problema ștergerii datoriei Greciei, deoarece celelalte țări din zona euro nu vor accepta acest lucru.“
Juncker a discutat telefonic luni cu noul premier grec Alexis Tsipras, a cărui campanie electorală antiausteritate a avut ca pilon central ștergerea datoriei Greciei.
„Mi-a spus că el nu se consideră un pericol, ci o provocare pentru Europa, iar eu i-am răspuns că Europa nu reprezintă un pericol pentru Grecia, ci o provocare“, a declarat Juncker pentru Le Figaro.
Președintele Comisiei Europene a avertizat că deși „există posibilitatea unor înțelegeri“, nu trebuie să se formeze așteptări privind modificarea termenilor fundamentali ai contractului de bailout.
„Respectăm rezultatul alegerilor democratice din Grecia, însă și Grecia trebuie să respecte opinia publică și parlamentarii din restul Europei“, a afirmat Juncker.
Un mesaj similar a fost transmis și de vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, care a afirmat că toți comisarii europeni sunt în unanimitate de acord că Grecia trebuie să-și îndeplinească angajamentele.
„Economia reală nu s-a schimbat după alegeri. Situația rămâne la fel și Comisia Europeană trebuie să trateze toate guvernele în același fel. Nu ne schimbăm politica în funcție de rezultatele alegerilor“, a spus Katainen.
Fostul premier al Finlandei a spus, de asemenea, că i-a invitat pe membrii noului cabinet grec la Bruxelles, însă data exactă nu a fost deocamdată confirmată.
„Timpul se scurge și trebuie să ne apucăm de lucru cât mai repede. Trebuie să ne formăm o idee clară despre ce se întâmplă și să primim confirmarea Greciei că va respecta angajamentele. Aceasta nu e o problemă a instituțiilor, ci a încrederii cetățenilor în Europa și a angajamentelor luate între aceștia“, a declarat Katainen.
Între timp, în Atena, Tsipras a înghețat procesul de privatizare a porturilor, cât și privatizarea companiilor energetice naționale, fapt care contravine acordului de bailout. De asemenea, prim-ministrul plănuiește să reangajeze o parte din funcționarii publici concediați în urma măsurilor de austeritate și a anunțat că pensiile acordate oamenilor săraci vor fi mărite.
„Scopul nostru este să schimbăm radical modul în care se face politica și se administrează țara asta“, a afirmat Tsipras.
Împrumutul acordat Greciei trebuia să se încheie în decembrie, dar a fost prelungit cu două luni pentru ca alegerile să poată avea loc, iar termenii ieșirii să fie negociați cu noul guvern.
Jeroen Dijsselbloem, președintele delegației Eurogroup, se va întâlni astăzi cu proaspăt-numitul ministru de finanțe grec Yanis Varoufakis pentru a discuta despre condițiile pe care trebuie să le îndreplinească Grecia pentru a beneficia de ultima tranșă din ajutorul financiar și să nu derapeze către haos odată ce programul va lua sfârșit.
„Nu va fi un duel între Grecia și Europa“, a declarat în prima sa conferință de presă Varoufakis, adăugând că în următoarele zile urmează să aibă întâlniri și cu miniștrii finanțelor din Franța și Italia.
Până acum oficialii francezi au exclus varianta ca datoria Greciei să fie ștearsă, dar aceștia sunt dispuși ca termenele limită de plată să fie extinse și dobânzile să fie micșorate în asa fel încât datoria financiară de 175% din PIB să fie mai ușor de suportat.
0 comments :
Trimiteți un comentariu