Premierul Victor Ponta și ministrul finanțelor Darius Vâlcov au ieșit ieri împreună să anunțe că nu s-au înțeles cu FMI în privința a două puncte - creșterea perețului la gaze și închiderea capacităților energetice bazate pe cărbune, solicitări respinse de partea română, discuțiile urmând să fie reluate în aprilie.„Nu ne-am înțeles nici în toamnă nici în privința reducerii CAS și nu s-a întâmplat nimic“, a argumentat Ponta.
Eșecul discuțiilor cu FMI nu s-a văzut pe piața valutară și monetară, Ministerul Finanțelor reușind să vândă ieri la licitația de titluri de stat pe 10 ani la un cost minim istoric, de 2,81%.
Ponta și Darius Vâlcov, extrem de degajați, au prezentat ieri progresele economice și lucrurile unde guvernul și-a îndeplinit angajamentele, iar apoi au explicat rațiunea pentru care au respins solicitările FMI în privința creșterii prețurilor la gaze. „Politicile economice le facem noi, nu le fac dânșii“, a spus premierul Victor Ponta. Ponta a mai spus: FMI și Comisia Europeană nu vor fi niciodată de acord cu reducerea TVA. Însă, reducerea TVA este doar un deziderat și nu va putea fi decisă în acest an, cu atât mai mult cu cât, chiar și în actuala conjunctură, cu TVA standard de 24%, veniturile bugetului general consolidat din această taxă au scăzut cu 4 miliarde de lei în 2014, în ciuda faptului că nivelul consumului a crescut cu 7%.
Pe ce se bazează atunci guvernul când negociază „dur“ cu FMI? În primul rând pe conjunctura economică favorabilă, internă și externă. Foarte probabil, la 10 februarie, Institutul Național de Statistică (INS) va anunța o creștere economică în 2014 de aproape 3%. Trimestrul al treilea din 2014 a fost unul excelent pentru actuala situație economică mondială, cu o creștere a PIB de 3,3% și o creștere la nouă luni (an/an) de 2,8%. Comisia Europeană, în prognoza de iarnă, vede pentru România o creștere economică de 3% pentru anul trecut și de 2,7% pentru 2015. Grație conjuncturii externe, costul la care România se împrumută pentru rostogolirea datoriei sau pentru finanțarea deficitului este la cel mai jos nivel din ultimii șase ani. Costul riscului de faliment (CSD) este acum la 120 de puncte de bază, în vreme ce dobânzile la titlurile de stat cu maturitate de 10 ani sunt sub 3%. Datoria externă este la 39% din PIB, exporturile la maximul istoric. Acestea sunt atuurile guvernului.
România nu se va împrumuta acum pe piețele externe pentru că nu are nevoie de asta, a spus ieri ministrul finanțelor.
Mai e necesar, prin urmare, un acord cu FMI? „Pun la îndoială necesitatea prezenței FMI în România. Eu nu înțeleg cum în 2015 încă mai este nevoie de FMI. După 25 de ani încă trebuie să vină FMI într-o țară membră a UE și NATO să îi spună ce să facă. E un fel de bau-bau de care nu mai scăpăm. Acest lucru denotă incapacitatea clasei politice de a elabora o strategie coerentă“, crede Matei Păun, managing partner al BAC Investment. El mai spune că în ceea ce privește restructurarea din domeniul energetic, aceasta trebuia făcută de acum 10 ani, dar problema persistă.
Radu Crăciun, economistul-șef al BCR, admite că, în momentul de față, România este departe de momentul în care avea nevoie disperată de un acord cu FMI. „Parametrii macro și condițiile de piață fac ca România să se poată împrumuta ieftin din piață și fără FMI. În aceste condiții, și motivația de a răspunde prompt la cerințele FMI scade.“ Pe termen lung, adaugă el, România nu ar trebui să mai aibă nevoie de FMI. Dar situația va trebui monitorizată îndeaproape, având în vedere „tradiția nefericită“ a României de a lua decizii economice neinspirate odată scăpată fiind de sub supravegherea FMI.
„Rămâne de văzut dacă România va fi capabilă de data aceasta să nu mai repete greșelile trecutului care au dus, cu diverse ocazii, la situații nesustenabile economic, necesitând în cele din urmă o întoarcere la FMI.“ Florian Libocor, economistul-șef al BRD, adaugă: „România trebuie să înceapă să functioneze fără un acord efectiv de finanțare externă. Oricum, este cert că momentul renunțării la acordurile cu finanțatorii externi este foarte aproape.“
Ce s-a cerut și ce s-a acceptat
+ FMI și CE au cerut ca liberalizarea prețului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populație și centrale de energie termică (CET-uri), cu o creștere a prețului la gaze de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh, catalogată de premier ca „abruptă“.
+ De asemenea, FMI și CE au cerut restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara și Oltenia, guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil.
+ Privatizarea CFR Marfă va fi reluată, Ministerul Transporturilor urmând să lanseze procedura de selectare a consultantului pentru reluarea acestui proces.
+ FMI recomandă în cazul crizei francului elvețian adoptarea Legii insolvenței și stimularea dialogului între bănci și datornicii cu probleme, la care să se adauge și suport legislativ.
0 comments :
Trimiteți un comentariu