În fața revoltei Atenei, liderii europeni evocă spectrul prăbușirii sistemului bancar elen. Speculatorii au început să atace pe burse băncile spaniole și italiene

Șocul provocat de succesul zdrobitor în alegerile grecești al stângii radicale Syriza care a făcut ca săptămâna trecută să se evapore peste 40% din capitalizarea de pe burse a băncilor grecești a început ieri să zdruncine și sistemele bancare din Spania și Italia.

În timp ce băncile elene pierd capital, liderii din zona euro avertizează că revolta noului guvern de la Atena față de austeritate și de creditorii internaționali va arunca țara și sistemul bancar grecesc în haos financiar. Seismul politic provocat de alegerile din Grecia riscă și să facă din Spania o nouă Grecie și să zguduie partidele tradiționale de pe scena politică europeană, unde anul acesta vor avea loc opt alegeri generale.

Analiștii puternicei bănci americane Goldman Sachs și-au retras ieri recomandarea de a cumpăra acțiuni spaniole și italiene argumentând că „noi credem că ieșirea Greciei din zona euro va amplifica volatilitatea și riscurile pe alte piețe europene, în special la periferie“, scrie agenția Thomson Reuters. Pe bursa de la Madrid, ieri acțiunile bancare înregistrau scăderi și de peste 4,5% spre sfârșitul ședinței de tranzacționare. La Roma, acțiunile Intesa Sanpaolo se tranzacționau în scădere cu 3%.

Cu zeci de mii de oameni mărșăluind în Madrid în cea mai mare demonstrație de for­ță a partidului antiausteritate Podemos, condus de Pablo Iglesias, un politician nonconformist de doar 36 de ani, observatorii au în­ce­put deja să vorbească despre sacrificarea Gre­ciei pentru păstrarea Spaniei în zona euro.

Bancherii și analiștii estimează că din băncile grecești au fost retrase depozite de 14 miliarde de euro luna trecută, când partidul radical de stânga Syriza a câștigat alegerile generale, notează The New York Times. Băncile au un rol important în finațarea guvernului de la Atena, dependent de fonduri externe. Instituțiile de credit sunt, la rândul lor, dependente de banii împrumutați ieftin de la Banca Centrală Europeană prin intermediul programului de asistență cu lichiditate de urgență (ELA).

Mario Draghi a anunțat negocieri dure

Omul în mâinile căruia stă soarta băncilor grecești, președintele BCE Mario Draghi, a lăsat să se înțeleagă că intenționează să negocieze dur cu autoritățile ateniene ca BCE să continue să ajute băncile grecești, strategie similară cu cea prin care instituția a „convins“ în martie 2013 autoritățile cipriote să ac­cepte un bailout care a înjumătățit sistemul bancar cipriot.

Accelerarea retragerilor depozitelor „ar putea determina guvernul să impună controale de capital și să acceseze mai mulți bani de la BCE. Dacă BCE taie aceste fonduri, Grecia nu va avea altă opțiune decât să emită propria monedă“, a avertizat Michel Martinez, analist al băncii franceze Société Générale. Cu alte cuvinte, BCE, instituția care a făcut mai mult decât orice politician pentru a salva zona euro, are putere de viață și de moarte asupra Greciei. Pentru a pune sare pe rană, finlandezul Maker Liikanen, membru în consiliul guvernator al BCE, a avertizat că BCE nu va mai alimenta cu lichiditate băncile grecești dacă Atena și creditorii internaționali – FMI, BCE și CE – nu ajung la un acord privind menținerea programului de bailout al țării.

Băncile grecești au atins deja pragul maxim de 3,5 mld. euro reprezentând ti­tluri de trezorerie pe care BCE le acceptă ca garanții pentru finanțare, notează Bloomberg. Situația financiară a Greciei este agravată și de faptul că veniturile din taxe s-au prăbușit cu peste 2 mld. euro, ceea ce face ca actualul guvern să fie mai dependent ca niciodată de bănci. Încă de la începutul crizei din zona euro, problemele din sistemul bancar grecesc au fost considerate drept cea mai probabilă cauză a ieșirii Greciei din zona euro.

Mai îngrijorați ca niciodată

Unii dintre mi­niș­trii de finanțe din zona euro și alți oficiali spun că sunt acum mai îngrijorați de soarta euro decât erau la apogeul crizei datoriilor din 2011-2012, scrie The Wall Street Journal.

Yanis Varoufakis, noul ministru de finanțe al Greciei, a spus că Atena va respinge orice alte împrumuturi prin programul de bailout de 172 de miliarde de euro, care va expira la sfârșitul acestei luni. Grecia trebuie să ramburseze 20 mld. euro creditorilor internaționali anul acesta, potrivit Financial Times.

Legat de scena politică europeană, după succesul Syriza în Grecia „așteptați-vă la orice în 2015 în țări variind de la Marea Britanie și Finlanda la Danemarca și Spania, în condițiile în care alegătorii care au îndurat cinci ani de criză economică, prăbușirea veniturilor și tăierea ajutoarelor sociale își vor manifesta furia, anxietatea sau apatia în alegeri“, avertizează agenția Thomson Reuters.

Partidele tradiționale de centru-dreapta și de centru-stânga care au dominat scena politică europeană după cel de-al Doilea Război Mondial pierd masiv din electorat în favoarea formțiunilor populiste de la ambele capete ale spectrului politic.

David Butler, veteran al științelor politice și părintele sondajelor de opinie din Marea Britanie, spune că nu a mai văzut alegeri atât de incerte din 1945. La el în țară Partidul Independenței câștigă capital politic cu discursuri antiUE, antiausteritate și antiimigraționiste. Alte țări unde forțe politice naționaliste, încă netestate la putere, bat la porțile guvernelor sunt Finland, unde Partidul Finlandezilor Eurosceptici condus de Timo Soini va încerca să apuce o felie din tortul puterii în aprilie, și Irlanda, unde vor avea loc alegeri la începutul anului viitor. Aici mișcarea de stânga Sinn Fein urcă în preferințele electoratului pe valul opoziției față de austeritate.

În Spania, guvernul crede că ar fi în interesul țării și al zonei euro ca Grecia să iasă din uniunea monetară deoarece ascensiunea Syriza va energiza Podemos și va pune în pericol reformele implementate până acum în economia spaniolă, spun surse apropiate situației, citate de WSJ.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru