România este codașa Europei în ceea ce privește ponderea populației cu studii superioare în totalul populației, dar efortul de creștere a numărului de licențiați din ultimii ani a avut ca rezultat doar trecerea multor absolvenți de pe băncile facultăților direct în șomaj.Astfel, în 2013, aproape 54.000 dintre șomerii numărați de către cercetătorii Institutului Național de Statistică au apărut în statistici la categoria „șomeri cu studii superioare care nu au lucrat niciodată“. Situația arată mult mai rău prin comparație cu anul 1996, când mai puțin de 9.000 de români aveau facultate și nu aveau un loc de muncă, dar trebuie menționat că în acea perioadă promoțiile de licențiați erau mai reduse ca număr.
„Am avut situații de candidați aflați la a treia facultate sau candidați care au făcut o facultate și un masterat și care erau studenți la un al doilea program de masterat și care la 26- 27 de ani nu aveau deloc experiență în muncă. O parte dintre aceștia nu reușeau să se angajeze pentru că nu acceptau să înceapă un job de la zero după atâta școală, iar angajatorii nu le puteau oferi poziții foarte complexe, ei neavând experiență. Existau decalaje foarte mari între așteptările tinerilor și cele ale angajatorilor“, a spus Mirela Marinescu, Head of Executive Search în cadrul companiei de recrutare și închiriere de forță de muncă temporară APT.
Cu toate acestea, o statistică centralizată de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arată că doar 13% din populația României din categoria 15-74 de ani au absolvit studii superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa din acest punct de vedere. În același timp, în state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia, mai mult de 30% din populație au studii superioare, iar acest lucru se reflectă și în capacitatea economiei de a plăti salarii de câteva ori mai mari decât în România. „Există și idei preconcepute potrivit cărora cei care nu s-au apucat să lucreze până la o anumită vârstă au avut suport financiar din partea părinților și nu sunt printre preferații angajatorilor. Totuși, mulți tineri au dorit să acumuleze o colecție de diplome, în loc să facă masteratul după ce au dobândit experiență de lucru și știu în ce arii vor să se specializeze. Iar colecțiile de diplome nu îi impresionează pe angajatori dacă nu sunt dublate de experiență în câmpul muncii“, a mai spus Mirela Marinescu de la APT.
Tot mai mulți angajatori se plâng de pregătirea din ce în ce mai slabă a noilor generații care ies de pe băncile facultăților, pentru că există diferențe prea mari între ceea ce se studiază în școală și nevoia de competențe cerute pentru anumite posturi. Iar acest decalaj a fost subliniat recent și de către Elvis Popovici, recruitment manager al producătorului de soluții antivirus Bitdefender, care a precizat că nivelul pregătirii teoretice este din ce în ce mai scăzut chiar la facultățile care în mod tradițional furnizau absolvenți „angajabili“.
„Nivelul de pregătire a scăzut în ultimii ani, iar din 100 de aplicanți care ar putea, teoretic, să acceadă la o poziție de junior în cadrul companiei noastre, abia dacă alegem 10“, a spus Popovici în cadrul celei de-a XV-a ediții a HR Insider, organizată la finalul săptămânii trecute de către ZF Corporate.
Pe de altă parte, piața muncii a fost alimentată în ultimii ani de sute de mii de absolvenți de facultăți de stat și private, „la zi“ sau la „ID“, însă nu toți au reușit să își găsească un loc de muncă. Inflația de licențiați i-a determinat pe unii angajatori să evite în urmă cu câțiva ani, la recrutare, absolvenți ai unor facultăți private care ofereau o pregătire îndoielnică. Lucrurile însă s-au mai schimbat, spun recruiterii.
În total, în 2013 din rândul celor aproape 730.000 de șomeri „numărați“ conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, peste o treime fac parte din categoria șomerilor care nu au lucrat niciodată, arată datele INS.
0 comments :
Trimiteți un comentariu