Piețele salută „soluția grecească“ la problema datoriilor

Bursa de la Atena a crescut ieri cu până la 10%, iar acțiunile băncilor, cel mai dur lovite de furtuna politică pro­vo­ca­tă în Europa de alegerile parlamentare grecești de la sfâr­și­tul lunii trecute, au urcat cu peste 17% după ce noul ministru de finanțe al țării a indicat că guvernul nu va mai cere cre­di­to­rilor ștergerea datoriei, ci propune înlocuirea actualelor obli­gațiuni cu unele care reduc costul serviciului datoriilor. Minis­trul a promis, de asemenea, că îi va lua la țintă pe evazioniști.

Optimismul de la Atena s-a extins și pe bursele din Spania și Italia, țări considerate a fi, ca și Grecia, la periferia zonei euro.

Yanis Varoufakis, mi­nis­trul grec de finanțe din guvernul Syriza, o for­ma­țiu­ne politică radicală de stân­ga, a propus intro­du­cerea unor obligațiuni al că­ror randament variază în func­ție de evoluția eco­no­mi­că pentru a înlocui cre­ditele europene de bailout și introducerea unor titluri „perpetue“, fără dată de ma­turitate și al căror preț fluc­tuează odată cu modi­fi­carea do­bân­zilor pe termen lung, pentru înlocuirea bon­durilor grecești deți­nute de Banca Centrală Eu­ro­peană. Planul lui Varou­fa­kis, prezentat pu­bli­cației de business Finan­cial Times, înseamnă că vor fi scutite de pierderi obli­ga­țiunile deținute de inves­ti­torii privați. Syriza a venit la putere promițând că va rene­gocia acordul de bail­out al țării pentru ter­mi­na­rea austerității și pentru reducerea muntelui de datorii ale țării.

Comentariile ministrului vin într-o perioadă în care au apărut speculații că liderii europeni și BCE vor forța prin tăierea finanțării băncilor noul guvern, cu politică puternic antiausteritate, să respecte angajamentele asumate față de creditori de cabinetul anterior. Planul lui Varoufakis a trezit speranțe pe piețe că Atena, care are o datorie externă de

315 mi­liarde de euro, va ajunge la un compromis cu creditorii din zona euro, scrie CNBC.

În acest context, yieldurile obligațiunilor elene cu scadența la 10 ani, de referință pentru costurile de finanțare ale țării, au scăzut de la 11,3% luni la 10,4% marți.

„Piața speră că negocierile grecești privind condițiile de bailout vor decurge lin. Există semne că se lucrează la un compromis și că nu va fi niciun fel de default“, a explicat pentru Thomson Reuters Gerhard Schwarz, analist la Baader Bank.

Și randamentele obligațiunilor altor state din zona euro au scăzut, dar nu la fel de spectaculos precum cele germane. Yieldurile bund-urilor nemțești cu scadența la zece ani au ajuns mai mici decât cele ale Japoniei pentru prima dată în istorie, la 0,3%.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru