Speriate de premierul elen, piețele europene deschid în scădere o săptămână decisivă pentru Grecia

Piețele europene au deschis săptă­mâna în coborâre cu 0,7% și au continuat să scadă după ce premierul grec Alexis Tsipras a anunțat la finalul săptă­mânii trecute o serie de măsuri de eliminare a austerității, plan care aprofundează disputa dintre statul elen și creditori și riscă să împingă Grecia în afara zonei euro.

Piețele au deschis tranzacțiile de luni în coborâre cu 0,7%, după ce săptămâna trecută au avansat cu 1,7%. Ulterior, indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu până la 1,2% pe parcursul ședinței de tran­zacționare, în timp ce indicii naționali DAX 30 (Frankfurt), CAC 40 (Paris) și FTSE (Londra) au coborât cu până la 1,7%, 1,3% și, respectiv, 0,9%.

Într-un discurs de câteva ore ținut la finalul săptămânii trecute, noul premier al Greciei Alexis Tsipras a anunțat o suită de măsuri împotriva austerității, printre care majorarea treptată a salariului minim începând cu anul viitor și încetarea programului de privatizări, ceea ce încalcă termenii unui acord de finanțare în valoare de 240 de miliarde de euro sem­nat cu Uniunea Europeană (UE), Ban­ca Centrală Europeană (BCE) și Fondul Monetar Internațional (FMI).

Cu toate acestea, declarațiile lui Tsipras vin într-un context în care Grecia riscă să rămână fără bani începând cu luna martie. Ajutorul financiar de 240 miliarde de euro acordat Greciei se termină la finalul lunii februarie, iar guvernul elen a avertizat că va rămâne fără bani dacă nu poate accesa finanțare suplimentară. Datoria suverană a guvernului de la Atena este de peste 320 de miliarde de euro, echivalentul a 175% din Produsul Intern Brut (PIB).

Disputa pornește de la faptul că ajutorul internațional vine cu obligații de austeritate, în timp ce Syriza, partidul de stânga condus de Tsipras, a venit la putere tocmai în baza unor promisiuni de eliminare a acestor măsuri.

După ce Tsipras a respins în repetate rânduri extinderea programului de asistență financiară încheiat cu creditorii internaționali, o soluție pe care o cere Grecia acum este un credit punte, care presupune ca banii primiți să fie returnați în întregime la finalul perioadei de creditare, între timp plătindu-se doar dobânda, fără sume care să reducă treptat soldul creditului.

Încrederea piețelor în Grecia însă este redusă. Randamentele obligațiunilor pe trei ani ale Greciei au crescut cu 2,43 de puncte procentuale, la 20,43%, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel din 2012 și până acum. Pentru obligațiunile pe 10 ani, randamentele au crescut cu 0,68 puncte, la 10,79%. Săptămâna trecută, agenția de evaluare financiară Standard&Poor;’s a scăzut cu o treaptă ratingul Greciei, aflat deja în categoria nerecomandată pentru investiții, de la B la B-, cu perspectivă negativă, din cauza problemelor de lichiditate cu care se confruntă sectorul bancar și a lipsei unui acord între guvernul elen și creditorii săi.

Situația va fi discutată mâine (n.red. - miercuri) într-o întâlnire specială a miniștrilor de finanțe din Eurogrup, inclusiv ministrul grec Yanis Varoufakis, iar joi va fi un summit al liderilor Uniunii Europene, care se va referi tot la situația din Grecia. Discuțiile au loc într-un context în care 80% din datoria Greciei este deținută de alte țări din zona euro, iar acestea e probabil că nu vor susține o diminuare a datoriei.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andrei Cîrchelan