Dezvoltarea rețelei de internet de mare viteză și serviciile de bază precum cele de apă și canalizare în mediul rural din România sunt priorități subliniate de Phil Hogan (54 de ani), noul comisar european pentru agricultură. El a fost pentru prima dată în România într-o vizită oficială de două zile la sfârșitul săptămânii trecute.„Avem multe de făcut, precum internetul broadband sau serviciile de bază. Politica Agricolă Comună este mai flexibilă acum și guvernul poate reacționa mai repede și mai flexibil. Politica poate fi adaptată“, a spus comisarul, la un eveniment organizat la sediul local al Comisiei Europene.
Hogan, cel mai înalt oficial european pentru agricultură, are la București misiunea dificilă de a câștiga încrederea mediului local de agrobusiness după ce primii șapte ani de prezență românească în UE au fost dominați de prezența românului Dacian Cioloș în fotoliul pe care îl ocupă acum politicianul irlandez. „România este prima dintre noile state membre ale UE pe care o vizitez“, a spus politicianul irlandez.
Dacă Dacian Cioloș a avut rolul de a reforma politica agricolă a Uniunii Europene, Hogan are misiunea de flexibiliza și a eficientiza distribuția de la Bruxelles către ferme a fondurilor din pachetul mamut de 362 miliarde de euro din următorii șase ani. Din această sumă, României îi revin 19,9 miliarde de euro. „Politica Agricolă Comună nu este despre fermieri, este despre întreaga populație“, a spus Phil Hogan.
În vizita de două zile de la București, comisarul a discutat cu oficialii de la Agricultură și situația programului românesc de 9 miliarde de euro pentru investiții de fonduri europene. Prima variantă a programului a fost refuzată de comisie la sfârșitul anului trecut, iar documentul a fost trimis înapoi la București pentru a fi rescris.
„Vom ajunge la un acord pe program în următoarele zece zile și în 4-5 săptămâni vom avea toate aprobările“, a spus comisarul irlandez.
Autoritățile de la Bruxelles au dat undă verde până acum pentru 9 programe de fonduri europene pentru agricultură, care acoperă 22% din bugetul total, iar 15-20 de programe ar urma să fie adoptate în primele trei luni din acest an.
Agricultura românească a atras în perioada 2007-2013 aproximativ 7 miliarde de euro din fondurile pentru investiții în mediul rural de la UE, sumă ce corespunde unui grad de absorbție de 82,5%.
Banii s-au dus în infrastructura din mediul rural dar și către ferme prin investiții în tractoare, combine, silozuri sau fabrici de procesare a alimentelor.
Următorii șase ani vor fi a doua experiență a companiilor românești cu fondurile europene pentru agricultură, iar miza este direcționarea banilor către segmentele de piață aflate în suferință sau unde fondurile precedente nu au avut efectul scontat. Pe lista de priorități se află obiectivul de a întineri mediul antreprenorial din agricultură, piața laptelui, pomicultura sau segmentul cărnii de porc.
Un alt obiectiv este construcția unui pachet financiar simplificat cu baze de date pentru prețuri pentru activele achiziționate pe fonduri europene, sistem de depunere online a proiectelor sau limitarea birocrației.
Agricultura românească înseamnă o valoare de 17 miliarde de euro pe an, având o pondere în PIB de 4,7%. Anul trecut agricultura a stagnat ca și contribuție în PIB în condițiile în care prețurile au scăzut cu aproape 20%. De abia în ultimii ani agricultura a început să câștige în business odată ce procesul de comasare a terenurilor s-a accelerat, iar marii latifundiari și ceilalți investitori au început să aloce tot mai mulți bani pentru retehnologizare, sisteme de irigații sau logistică.
0 comments :
Trimiteți un comentariu