În deceniul 90, economiile depuse de români la bănci au fost devalizate oficial de inflație. Timp de 10 ani, cei care au avut încredere în politica economică a statului și în politica monetară a BNR și-au văzut economiiile în lei cum au dispărut în termeni reali, dobânda primită fiind cu mult sub inflație sau creșterea cursului dolarului.Inflația și economiile din bănci au fost folosite de toate guvernele și BNR pentru a subvenționa un sistem economic nereformant sau privatizat local fără ca cei care au cumpărat activele să aibă resurse financiare ca să ducă firmele mai departe.
Părinții și bunicii voștri pur și simplu și-au pierdut în termeni reali economiile în lei în deceniul 90.
Pentru a nu lăsa ca acest lucru să se mai întâmple, autoritățile și BNR au avut la dispoziție 15 ani pentru a crea alternative la sistemul bancar, astfel încât cei care economiseau să aibă soluții și alte piețe.
Devalizarea fondurilor mutuale din anii 90 a dat înapoi sistemul, oamenilor fiindu-le frică să-și depună banii altundeva decât la bănci sau la CEC.
Suntem în 2015, iar economiile românilor au ajuns din nou prizoniere băncilor. Pentru că nu există cerere pentru credite și nici nu vor să o creeze, băncile înoată într-o supralichiditate, iar BNR constată acest lucru.În cei 6 ani de criză, băncile locale au trimis înapoi acționarilor lor străini 10 miliarde de euro (
citiți aici articolul integral)
, minus care a fost acoperit din resurse interne, din economiile românilor. Pentru că piața și sistemul le permite , băncile au scăzut foarte mult dobânzile la deozite, ratele coborând spre 2% pe an, iar în cazul unor bănci chiar spre 0%.
Băncile au fost forțate să înlocuiască în șase ani finanțări externe de 10 mld. euro cu depozite locale
Cu o dobândă de 2% pe an și cu un comision de retragere nu are sens să-ți ții banii la bancă. Dar unde să te duci?
Cultura bursieră, cultura fondurilor mutuale, cultura pensiilor nu au fost create. Statul, reprezentat de guvern și de BNR, a preferat ca finanțarea economiei și finanțarea bugetului statului să vină de la bancă. Pentru ei, era foarte simplu. Dar pentru cei care economisesc este o dramă. Le este frică multora să-și ducă banii în fonduri mutuale, pe bursă sau în fonduri de pensii, pentru că nu au încredere. În aceste condiții, o dobândă de 1-2% pe an este cel mai bun lucru pe care îl pot obține. Așa cum în deceniul 90 singura alternativă de economisire era sectorul bancar, unde economiile erau devalizate peste noapte de inflație.
Bancherii știu că piața românească nu oferă multe alternative și mai ales că gradul de încredere în celelalte piețe financiare este redus. În acest condiții băncile pot dicta piața pe partea de depozite, adică pe partea de resurse atrase de la populație sau de la companii.
Nimeni nu are interesul să susțină bursa sau fondurile mutuale sau fondurile de pensii ca o alternativă de finanțare a economiei și a companiilor pentru că ar însemna să iasă bani din sistemul bancar și atunci ar trebui să crească dobânzile.
Băncile au înlocuit liniile de finanțare externe care aveau un cost mai ridicat, având în vedere riscul României cu resurse interne, la un cost mult mai scăzut.
Dacă economiile interne s-ar duce mai mult spre bursă, fonduri mutuale sau fonduri de pensii, unde într-adevăr randamanetul poate fi mai ridicat dar cu un risc adecvat, golul ar trebui să fie acoperit de resurse externe și de o remunerare mai bună a depozitelor interne. Dar parcă nimeni nu vrea acest lucru.
Cel mai simplu și cel mai avantajos este să te bazezi pe resursele interne, cărora le dai cea mai mică dobândă posibilă știind că banii nu au unde să se ducă altundeva.
După 25 de ani de economie de piață, sistemul financiar românesc rămâne în continuare prizonier băncilor. Atât românii care economisesc, cât și statul care se împrumută, cât și companiile care au nevoie de credite.
Statul, prin guvern și BNR a avut la dispoziție suficienți bani pentru a dezvolta și alte piețe, dar n-a făcut-o. Acum, sistemul bancar se restrânge, frustrările deponenților se vor aduna și nu există alternative.
0 comments :
Trimiteți un comentariu