Dacă nu își reformează radical politicile privind migrația, educația și piața muncii, statele est-europene riscă să-și sufoce creștere economică și să pună presiuni tot mai mari asupra bugetelor publice, a avertizat Banca Mondială.Ratele natalității în scădere, emigrația în masă și politici depășite privind munca limitează puterea forței de muncă în Europa de Est și amenință să inverseze deceniile de creștere economică și eforturile făcute de țări precum România, Polonia și Estonia de a ajunge din urmă economiile occidentale, mai bogate, se arată într-o raport al BM, analizat de Financial Times.
Fără reforme, forța de muncă a regiunii se va reduce cu aproape 14 milioane de persoane până la în 2060 – cifră echivalentă cu populația Cehiei și Slovaciei la un loc. Aceste condiții vor frâna expansiunea economiilor dintr-una dintre cele mai importante regiuni de creștere din Europa.
„Există o senzație foarte pregnantă de urgență. Problema îmbătrânirii devine un subiect tot mai pertinent pentru agenda economică. Țările est-europene trebuie neapărat să înceapă să rezolve această problemă pentru a fi sigure că va continua convergența cu statele mai bugate ale Europei. Este cu adevărat o provocare”, apreciază Emily Sinnott, coautor al analizei.
În țări precum Polonia, Slovacia și cele baltice, ritmul de creștere economică l-a întrecut cu mult pe cel al economiilor vest-europene în ultimele decenii. Performanța reflectă creșterea substanțială a productivității și intrările de investiții din statele care sunt mai vechi în UE.
În ceea ce privește PIB-ul per capita, diferența dintre estul și vestul Europei s-a înjumătățit între 2000 și 2012, potrivit Băncii Centrale Europene.
Însă migrația în masă dinspre est spre vest, mai ales tineri cu bună pregătire profesională, și reducerea ratei fertilității au șubrezit profilul demografic al Europei de Est. Trendul are implicații severe asupra sistemelor de finanțare a pensiilor, bugetelor naționale și continuării creșterii economice.
0 comments :
Trimiteți un comentariu