Guvernatorul BNR s-a întâlnit marți după-amiază cu presa, pentru a prezenta măsurile adoptate de consiliul de administrație. Relevant, mai cu seamă, este faptul că în comunicatul dat publicității s-a sugerat (iar guvernatorul, la întâlnirea cu presa, a confirmat) că măsurile de politică monetară nu se reduc doar la rata dobânzii-cheie, ci privesc un ansamblu de instrumente. Citez: „CA al BNR a hotărât: 1) reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2 la sută pe an de la 2,25 la sută; 2) îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităților permanente, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) reducându-se la 3,75 la sută pe an de la 4,25 la sută, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit menținându-se la 0,25 la sută; 3) gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar;4) menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit“.
Notez ca fapt extrem de important că mesajele transmise ieri opiniei publice, clasei politice și cercurilor economice de către BNR nu au fost ocazionate de vreo împrejurare excepțională, de ultim moment. Banca Națională a stabilit încă de la începutul anului calendarul ședințelor de politică monetară din cele 12 luni ale anului în curs. Iar comunicatul făcut public după ședința de ieri a consiliului de administrație scoate în relief mai mulți factori care vor însoți corabia cu însemnele „PIB-ul României“ în apele repezi ale anului 2015. Doi dintre acești factori sunt extrem de importanți: riscurile și incertitudinile. Analizele experților din BNR, validate de consiliul de administrație, susțin că de aici încolo, până la sfârșitul anului, între tovarășii de drum ai creșterii economice sunt și vor fi atât riscuri, cât și incertitudini. Problema fiind cum va reuși economia noastră să-și organizeze călătoria în 2015 în așa fel încât să obțină un PIB sănătos, cu un ritm de creștere sustenabil, făcând față riscurilor și incertitudinilor cu care se confruntă în acest timp nu doar România, ci și lumea întreagă. Iată de ce, întrebat dacă România intră în faza încheierii ciclului de reducere a ratei de politică monetară, guvernatorul BNR a răspuns: „Nu confirm, dar nici nu infirm!“… Comunicatul de ieri motivând: „Incertitudinile asociate acestei perspective provin atât din mediul extern – fiind generate în principal de tensiunile geopolitice regionale, de situația din Grecia și din zona euro și de accentuarea divergenței dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume –, cât și din mediul intern“.
Dar care sunt certitudinile? Comunicatul BNR pleacă de la strânsa legătură între ratele inflației și dinamica dobânzii-cheie, subliniind că dovada supremă a corectitudinii deciziei privind reducerea dobânzii-cheie este menținerea ratei anuale a inflației sub limita de jos a intervalului de țintire. Cu mențiunea „concomitent cu apariția unor semnale privind oprirea declinului semnificativ (al inflației – n. a.) din perioada precedentă“. Dovadă că în perioada care urmează nu avem de ce să ne temem de vreun fenomen deflaționist. În același timp, un coridor al ratelor inflației sub 1 punct procentual – rata anuală a inflației de 0,4 la sută și cea medie anuală de 1,0 la sută, lângă rata medie anuală a inflației determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, relevant pentru evaluarea procesului de convergență cu Uniunea Europeană, de 1,2 la sută – indică o apropiere semnificativă a tuturor acestor rate. La care se adaugă creșterea PIB-ului în condițiile continuării sporului consumului final și ale unei contribuții favorabile, pentru prima dată în ultimii doi ani, a formării brute de capital fix. Realitate care sugerează consolidarea tendinței de creștere economică în perioada următoare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu